Despre piața de vinuri a Poloniei cu Mihał Bardel, jurnalist specializat și directorul Campionatului Internațional de Rose de la Cracovia 

Pe Michał Bardel, directorul executiv al Campionatului Internațional de Rose de la Cracovia (Polonia), l-am cunoscut în București, cu ocazia Concursului de vinuri rose organizat anul acesta de Asociația Winelover România. Multe vinuri românești au ajuns să fie medaliate în ultimii ani la Cracovia (Best Wine in Show anul acesta, o Busuioacă de Averești) datorită promovării competiției în rândul producătorilor interni. Acest fapt ar putea conduce către o “deschidere” din partea importatorilor de-acolo către afaceri cu vinurile românești pe care ajung să le cunoască astfel. De menționat că Michał Bardel nu este numai directorul competiției, ci și un intelectual public (absolvent al Institutului de Filosofie și Sociologie al Academiei Poloneze de la Varșovia) și redactor al revistei de profil enologic “Czas Wina” (Vremea vinului), deținută de o companie importatoare de vinuri premium pe piața poloneză care numără aproape 15.000 de clienți privați abonați lunar la ofertele acesteia. Să mai reținem că Polonia este o piață de aproape 38 milioane de locuitori cu oarecare tradiție de consum (în special din Ungaria, Franța și Italia) și că nu este producătoare de vin. (Cezar Ioan)

Publicitate
Domeniul Bogdan
Membrii Comisiei Nr 3 de la Concursul de rose-uri de la București 2022: de la stânga la dreapta, Michal Bardel, Cezar Ioan, Mădălina Staicu, Liviu Gheorghe. Din comisie a mai făcut parte Julia Scavo DipWSET, online din Franța
Membrii Comisiei Nr 3 de la Concursul de rose-uri de la București 2022: de la stânga la dreapta, Michal Bardel, Cezar Ioan, enologul Mădălina Staicu, Liviu Gheorghe. Din comisie a mai făcut parte somelierul Julia Scavo DipWSET, online din Franța

Am început de la ideea unui concurs de vinuri dulci, dar a căror piață era pe moarte

– Spune-ne, te rog, despre Campionatul Internațional de Rose!

Am ajuns la a şasea ediţie, în 2017 a fost prima ediţie.  A fost visul meu, ca jurat la alte concursuri, să putem face ceva în Polonia şi să aducem experți din toată lumea în ţara mea. Ca invitat la astfel de evenimente, eşti peste tot dar niciodată în Polonia. Un concurs în Cracovia înseamnă costuri mai mici decât în Paris sau Londra, este mult mai ieftină organizarea, astfel încât producătorii nu trebuie să plătească foarte mult pentru competiţie, iar standardele sunt la fel sau chiar mai bune, pentru că hotelurile sunt mult mai bune. De la ideea asta am pornit. Mi-am dorit să fac un concurs cu vinuri dulci, deoarece unul dintre lucrurile care îmi plac la vinurile dulci – şi în general, în Polonia –  este că majoritatea criticilor de vin apreciază vinurile dulci. Iar al doilea lucru, în Cracovia, care este în sudul Poloniei, avem legăturile cu Tokaj. A fost singura legătură internaţională pe care am putut-o găsi cu vinurile dulci, pentru a sta la baza ideii organizării competiţiei, pentru ca aceasta să se poată desfăşura la Cracovia. Apoi ne-am întâlnit cu Antonio Amorim în Cracovia, a fost oaspetele nostru, “Omul anului” în revista noastră. I-am povestit despre idee şi mi-a spus: “Ok, te voi ajuta, pot fi sponsorul tău general, este o idee bună, dar nu o face cu vinuri dulci”. 

Publicitate
IPPU

– De ce?

Această piaţă este pe moarte. Mie îmi plac vinurile dulci – Porto, Marsala… dar piața se diminuează. Vezi ce se întâmplă cu Marsala, cu Malaga, tipul acela de vinuri dulci.

Tipul acela, da, dar este o piaţă imensă pentru vinuri dulci. 

Da, dar nu mai rămâne nimic de jurizat. Vrei să jurizezi Porto, Madeira, nu doar vinuri dulci de doi ani. General vorbind, nu este o piaţă în creştere în lume. Aşa că m-a sfatuit să o fac, dar cu vinuri care să fie populare, cu spumante sau cu rose. În 2016 nimeni nu se gândea că rose-ul…

Tendințele de pe piața poloneză sunt interesante și pentru cramele românești

Cum a început să fie consumat rose-ul în Polonia? 

Trendul a început cam în aceeaşi perioadă ca peste tot. A început acum doi-trei ani. Era un moment când francezii, de exemplu, beau mai mult rose decât albe, iar în Polonia este un trend, dar trebuie să ţinem cont că avem cam 4 litri consum per persoană, aşa că nu oamenii nu îl caută la raft. Oamenii îl aleg atunci când nu au la îndemână un vin roşu bun. Este un produs convenabil, o alegere de mâna a doua. În Polonia este în creştere, dar nu atât de mult, nu se compară cu alte ţări.

În Polonia, nu avem producători şi desigur, fiecare producător are un rose în portofoliu, dar se concentrează pe albe. Acum au început şi pe spumante, aşa că nu este targetul. Consumatorul a început, însă, să ceară rose. 

Cum este piaţa de vin la voi? Albe, roşii, rose?

Din punctul meu de vedere, nu este foarte clar, pentru că lucrez cu o companie importatoare care este foarte veche şi are clienţi care cumpără mult vin, iar aceşti consumatori sunt conservatori şi sunt îndemnaţi de companie să cumpere un anumit tip de vin. Sunt obişnuiţi să bea vinuri roşii, vinuri spaniole, italiene. Vinuri cu alcool mai ridicat, corpolente, ca Primitivo, cu rest de zahăr mai pronunţat etc. În special, vinuri roşii. Cred că pe piaţa generală sunt mai multe vinuri roşii decât albe şi prea puţine spumante. Abia au început şi acestea să intre pe piaţă. Chiar şi consumatorul care bea des vin se bazează pe ideea că spumantele sunt rezervate ocaziilor speciale, o dată pe an, de două ori pe an, iar acum se schimbă, pentru că avem o nouă generaţie dinamică şi tânără, care are bani. În urmă cu 10-15 ani, doar cei mai în vârstă aveau bani, generaţia tânără nu era atât de înstărită. Acum avem o generaţie relativ înstărită de tineri şi ei caută ceva diferit. Albe, rose şi spumante.

E pe val prosecco – spumantele sunt pentru generația tânără

Vezi o legătură în creşterea consumului de spumante cu eforturile făcute de Aperol sau alte produse de acest gen? Pentru că în România avem asta.

În Polonia, valul a venit puternic cu prosecco, când a fost listat în supermarketuri Mionetto sau alte branduri ieftine, iar oamenii au început să folosească prosecco ca sinonim pentru bule. Dacă nu este şampanie, este prosecco. Există o influenţă foarte puternică pe piaţa poloneză cu prosecco.

Aţi început diferit faţă de noi. Aici, spumantele italiene erau deja pe piaţă de câţiva ani, când Aperolul a început să apară pe mesele restaurantelor.

Prosecco a făcut un salt extraordinar, acum vine un nou val, dar eu consider că vinul spumant este pentru generaţiile tinere. 

Ce părere ai despre piaţa poloneză pentru vinurile româneşti? Se găsesc, au o prezenţă semnificativă?

Nu aş spune semnificativă, este ca şi situaţia cu vinurile din Ungaria sau Bulgaria, chiar şi Grecia. Au fanii lor, au grupuri care le promovează, sunt magazine de vin care le comercializează, unde se vând foarte bine – dar pentru un public limitat, aceiaşi clienţi. 

Există o teamă de a lista vinuri din țări care nu sunt renumite

Nu sunt interesaţi importatorii?

Îţi pot spune din perspectiva cuiva care lucrează cu un importator că le este teamă să listeze vinuri din ţări care încă nu sunt renumite. Este mai simplu să vinzi vinuri italiene sau spaniole, decât să rişti cu o ţară care nu este legată în mintea consumatorului cu producţia de vin. În Polonia, creşte educaţia în domeniul vinului, dar încă este la un nivel basic. Vinurile produse în Italia, Franţa şi Spania….

Sau Ungaria?

Şi Ungaria, dar doar prin prisma relaţiilor istorice. Chiar şi aşa, vinurile maghiare nu se vând atât de bine în Polonia. Cu Germania sau Austria, nu este atât de uşor. Oamenii nu le leagă de producţia de vin. Este cumva stupid. Putem vedea statisticile, vindem mult vin din Germania, însă nivelul entry. Cei care au cunoştinţe despre vin caută vinuri din Spania sau Italia, nu se gândesc la Germania sau Austria.

Poate pentru că se gândesc la vinuri roşii.

Este unul dintre motive.

Publicul polonez bea vin și în funcție de simpatiile politice. Dacă am aduce 10 producători români la întâlniri B2B, interesul ar crește

Am făcut un research în Lidl din mai multe ţări. În Polonia am găsit 85 de vinuri din Ungaria. Şi doar două româneşti.

Dintre toate supermarketurile, dacă vrei să cumperi vinuri din Ungaria, mergi la Lidl. Din anumite motive, au această legătură şi vând vinuri bune la preţuri foarte bune, dar distrug piaţa micilor importatori. Dacă vezi un vin care costă 10 euro într-un magazin de vin, apoi vezi în Lidl vinul la 5 euro, nimeni nu mai ţine cont de promoţii, cantităţi etc. Clientul poate fi atras uşor. Lidl vinde vinuri Tokaj foarte bune. Din Ungaria, Tokaj-ul este mereu pe piaţă. Lucrurile sunt mai complicate cu vinurile roşii din Ungaria, deoarece nu sunt atât de uşor de băut, nu au rest de zahăr, simţi taninurile care uneori sunt deranjante. Restul vinurilor au nevoie de mai multă promovare. Este primul lucru, oamenii nu leagă România de tradiţia vinului. Lucrurile merg mai bine cu Georgia sau Moldova, dar asta din cauza politicilor, pentru că ne plac cei care urăsc Rusia. Dacă sunt embargo-uri pentru aceste ţări, empatizăm cu ele. Vinurile georgiene sunt foarte populare în Polonia, se vând foarte bine, dar din cauza războiului şi embargo-ului din partea ruşilor. Uneori, e doar politică. La ultima ediție a concursului meu l-am întâlnit pe consulul României şi am discutat despre modalităţi de promovare a vinurilor româneşti pe pieţele poloneze, deci avem nevoie de ceva care să aducă România în atenţia publicului drept ţară producătoare de vinuri bune. Consulul a insistat să publicăm o carte, o idee bună dar limitată, nu are un impact major. Ne gândim acum să organizăm întâlniri B2B cu importatori şi producători. Anul trecut am avut Slovenia foarte bine reprezentată în Polonia, din 10 producători, 5 dintre ei sunt deja importaţi. Oamenii şi-au îndreptat astfel atenţia spre Slovenia. Dacă am avea mai multe vinuri româneşti, şi am aduce 10 importatori într-un singur loc, ar creşte. Clientul ar aprecia vinurile şi ar vedea că sunt din România, apoi ar începe să le importe.

Feteasca neagră e primul vin românesc care-mi vine în minte: nu poți face nimic în Polonia fără vin roșu

Ce soi îţi vine în minte, dacă ne referim la România, ca fiind cel mai potrivit pentru piaţa poloneză?

Feteasca Neagră. Avem absolută nevoie de vinuri roşii. Nu poţi face nimic n Plonia fără vin roşu. Oamenii preferă roşii, chiar dacă beau şi albe, şi rose. Feteasca Neagră poate fi uşor reţinută de cei care se pricep la vinuri. Busuioaca de Bohotin, iarăși, este interesantă, deoarece are aromele specifice care pot fi foarte atrăgătoare, în sec, dar şi dulce. 

Marele retail e foart importante în Polonia. Categoria medium înseamnă vinuri în jurul a 8 euro

Cât de importante sunt lanţurile de retail, ca proporţie?

Foarte importante, pentru că aşa au început oamenii să bea vin. 

Compania care deţine revista livrează vinuri şi către key account-uri sau doar magazine specializate?

Nu, sunt specializaţi de 25 de ani pe distribuţie directă, deci vând oamenilor. Nu sunt mulţi pe piaţă care ajung la un astfel de “club de vin” – cu clienţi care comandă pachete de vinuri care le sunt livrate acasă la preţuri speciale. Apoi, vând în propriile magazine în orasele mari şi în HoReCa, dar care nu reprezintă un procent foarte mare, cred că 20%. 70% sau 60% sunt vândute direct consumatorilor şi nu se vând în supermarketuri sau lanţuri de magazine, deoarece vinurile nu sunt entry level, sunt vinuri care pornesc de la 8 euro, iar în Polonia este varianta middle. 

În România este premium categoria. La noi, categoria medium este in jur de 3 euro pe lanţurile supermarketurilor.

Nu găseşti un vin decent la 3 euro în Polonia, nici măcar în Lidl, doar câteva. 

Vinurile de Lume Nouă sunt foarte populare în Polonia, în special Chile, Argentina și Africa de Sud

Piaţa vinurilor de Lume Nouă este mare în Polonia?

Da, sunt foarte populare, deoarece produc multe vinuri roşii uşor de băut, iar preţurile sunt competitive. Avem Chile, Argentina sau Africa de Sud, e mai complicat cu California – deoarece sunt foarte scumpe. America de Sud, chiar şi Australia, Noua Zeelandă… Nu mulţi preferă vinurile de genul Pinot Noir-ului, altfel am vinde mai multe vinuri din Germania. 

Unde vrei să ajungi cu concursul de rose?

An după an, este mai greu să promovezi acest tip de concurs, în special pe social media a devenit aproape imposibil, deoarece dacă vrei să faci publicitate în multe ţări este interzis, pentru că e vorba de vin. Acum doi ani, nu era nicio problemă. Anul acesta, totul a fost interzis. Trebuie să găsesc modalităţi să ajung în media. Nu e tocmai simplu. Am avut un moment când am crescut, pentru că foloseam social media, acum doi ani, iar acum suntem la nivelul de 200 de probe pe an. Calitatea vinurilor, însă, a crescut. Asta poate fi uneori o problemă, deoarece nu avem câte medalii ne-am dori să dăm. Suntem limitaţi de regulile interne, 40% din probele înscrise. Sunt multe vinuri care se înscriu la medalii de aur. Văd listele şi e foarte dificil. Când am început, aveam 30 de producători, fiecare ne trimiteau 4-5 vinuri. Apoi, au luat medalii. Acum, le trimit doar pe cele care au fost medaliate. Avem mult mai mulţi producători, dar mai puţine vinuri. Ne trimit unul, două vinuri.

Poate are legătură cu costurile înscrierii?

Sau poate doar consideră că acela este vinul care poate avea succes la competiţia noastră, pentru că au analizat ce gusturi se potrivesc. Trimit exact vinurile care ştiu că vor lua cel puţin argint. Calitatea este grozavă, dar numărul probelor este mic. 

Oamenii cumpără vinuri cu puncte și vinuri medaliate în Polonia

Luaţi în considerare preţul vinului sau doar calitatea?

Avem doar medalii de aur şi de argint, pentru că nimeni nu vrea bronz şi nu dăm nici măcar pe listă, dar avem şi o medalie Best Value, care se acordă vinului cu cel mai bun raport calitate/preţ. Avem algoritmi pecare i-am introdus de la prima ediţie şi este o listă cu vinurile care se înscriu în categorie. Din acest top luăm 10% din vinuri pentru a acorda această medalie. Uneori, e bine pentru că ajung la producători care nu ar fi luat medalie de argint, dar vinurile sunt bune pentru categoria lor de preţ. În mod normal, ajung la cei care au aur sau argint, datorită creşterii calităţii. Un vin de 4-5 euro poate lua. 

Oamenii cumpără vinuri medaliate în Polonia?

Da, deoarece oamenii nu ştiu mare lucru despre vin şi am observat în magazinele noastre că nu mulţi se uită pe raft după un anumit vin. Întreabă şi cer recomandări, iar o medalie este un bun reper care diferenţiază vinurile la raft. Este important. 

Robert Parker este cunoscut?

Aş spune că este cam singurul cunoscut, când văd cifre pe sticle, nici măcar nu se întreabă cine le-a acordat, Parker sau alţii? Consumatorul adoră cifrele. Dacă există 90+ pe sticlă, se vinde foarte bine. Piaţa este în curs de educare şi au nevoie de sfaturi. Asta fac medaliile. La fel şi în Georgia, am văzut într-un magazin de vin, un vin rose cu medalia noastră, dar medalia era printată cu alb şi negru – pentru că se plătesc, iar producătorul probabil n-a vrut să achite costul – şi m-am gândit cât de amuzant este! Medalia înseamnă ceva pentru aceşti oameni, dacă o produc şi o pun pe sticlă chiar și alb-negru.