Porto Carras, locul unde a renascut vinul Greciei

Pentru romanii, tot mai multi, care aleg sa-si petreaca macar cateva zile de concediu in Grecia, Halkidiki este una din regiunile cele mai cautate. Situate in zona de nord, la circa 100 de kilometri de Salonic, cele trei „degete” ofera multe surprize placute turistilor care prefera varianta activa a odihnei.

Printre acestea, un domeniu vitivinicol renumit, unde ai sansa sa intalnesti cateva dintre vinurile mari ale Greciei: Domeniul Porto Carras. Domeniul ocupa 475 de hectare in zona de vest a peninsulei Sithonia. Viile sunt dispuse in amfiteatrul natural oferit de Muntele Meliton – 498 metri altitudine maxima – un amfiteatru cu o larga deschidere catre Golful Kassandra, la malul caruia este construit unul dintre cele mai exclusiviste resorturi din aceasta parte de Grecie, Porto Carras. De fapt, pentru mai multa exactitate, atat domeniul viticol cat si cel turistic sunt proprietatea si creatia unui antreprenor vizionar, care, in anii 60 ai secolului trecut, a vrut sa revolutioneze atat turismul, cat si viticultura Greciei. Cine ajunge acolo o sa constate ca a reusit… Unul dinte secretele reusitei l-a reprezentat colaborarea cu unul dintre numele mari ale vinului, profesorul francez Emile Peynaud, chemat acolo pentru a imbina traditia greceasca a vinului cu cele mai moderne tendinte ale vinului din Bordeaux. Printre multe alte realizari, Peynaud si-a trecut in palmares si primul Cabernet Sauvignon vinificat comercial in Grecia. Dar tot francezului i se datoreaza selectia a 26 dintre cele 27 de soiuri care sunt plantate acum pe cele 475 de hectare ale domeniului, 14 locale si 13 internationale. Initial a existat o egalitate, insa in timpul replantarilor incepute in anul 1989 in portofoliul domeniului a intrat si rarul Malagouzia, un soi pe care Grecia bate foarte mult moneda in ultimii ani. Cert este ca, gratie realizarilor obtinute de Peynaud si de echipa sa, domeniul a obtinut in 1981 propriul DOC, Playes Melitona, un gen de Cotes de Meliton, daca ar fi sa utilizam denumirea franceza.

Despre vinuri, nu va recomandam decat sa le incercati. In fond, ce ar putea fi rau la un vin care provine din recolte extrem de sever controlate – maxim 4 tone la hectar pentru soiurile albe si 3 tone la hectar pentru cele negre -, dintr-o zona ferita de multe dintre bolile vitei de vie si care beneficiaza de un sol in care rocile calcaroase reprezinta peste 80%? Putem doar sa va sfatuim sa nu ratati Syrah-ul, unul dintre vinurile care au adus domeniului titlul de „cea mai mare mic producator al Greciei”. Il puteti cumpara de la crama, chiar si fara sa fi facut turul domeniului sau macar o degustare. Desi ar fi bine sa nu ratati niciuna dintre ele.