Noi investiții viticole au marcat decisiv peisajul vinului românesc în ultimii ani, din ce în ce mai mulți antreprenori concentrându-și atenția către acest domeniu, care a devenit astfel caracterizat de un dinamism cum puține alte sectoare economice au înregistrat. Vechi zone viticole, unele căzute în uitare, au fost resuscitate de această efervescență, cu efecte pozitive asupra mediului concurențial și, în final, asupra ofertei puse la dispoziția consumatorilor. Crama Rătești, aflată în apropiere de Satu Mare, este una dintre exemplele cele mai vizibile ale ultimilor ani. Deja, de pe cele 205 hectare plantate aici au apărut 7 vinuri medaliate cu aur, 5 cu argint și unul cu bronz la concursurile naționale și internaționale.
„Dezvoltând afaceri în segmentul agricol, am văzut oportunitatea ca în zona în care ne desfășuram activitatea (Ardud-Rătești) să înființez o plantație de viță-de-vie, pe amplasamentul unei plantații vechi, care avea aproximativ 600 ha și care s-a distrus imediat dupa Revoluție”, spune Mihai Schita (41 ani), proprietarul cramei. “Terenurile pe care am realizat plantația erau toate în paragină, pline de arbuști, fiind necesară defrișarea acestora”, își amintește el începuturile, în 2008, când se puteau absorbi fonduri FEGA pentru reconversia plantațiilor.
Ce atuuri are Răteștiul?
Specifică zonei este aciditatea naturală ridicată, care conferă vinurilor o prospețime deosebită, potrivit fondatorului companiei, care se mândrește și cu introducerea de soiuri roșii în plantație – o premieră pentru vremea respectivă. “Vinurile albe sunt caracterizate de prospețime și mineralitate, iar cele roșii de fructuozitate și echilibru. Avem încredere că zona poate oferi vinuri fine și complexe, cu potențial foarte bun de învechire”, e convins Mihai Schita.
Investiția a fost realizată în etape: 20 de hectare în 2008, 35 de hectare în 2009 și 150 de hectare în 2010. Momentan, viile sunt tinere, urmând să-și contureze potențialul deplin în următorii ani. Rieslingul italian, Sauvignon Blanc-ul, Feteasca Regală, Muscat Ottonelul și Traminer-ul au fost selectate pentru portofoliul de vinuri albe, dar cu mult curaj acestora li s-au adăugat soiuri roșii: Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră. Curajul s-a întemeiat pe studii profesioniste, iar rezultatele au fost încurajatoare: Feteasca neagră Rătești din recolta 2013 a fost distinsă cu medalie de aur la Balkans International Wine Competition, la Sofia, în 2015, iar Cabernet Sauvignon-ul 2012 a fost singurul vin medaliat cu aur la World Food 2015, la Varșovia. În ceea ce privește vinurile albe, aici așteptările au fost și mai mari, de asemenea încununate de confirmări rapide: aur la Concours Mondial de Bruxelles 2015 pentru Feteasca regală 2013, aur pentru Sauvignon blanc-ul și pentru Feteasca regală 2014 la concursul zonal de la Beltiug 2015, aur pentru Rieslingul 2013 și argint pentru Sauvignon blanc-ul și pentru Feteasca regală din 2013 la Strugurele de Argint.
Sub îndrumarea enologului Vasile Gabură (foto), Crama Rătești se pregătește să întâmpine viitorul investind în construcția unei noi crame, mai modernă și situată într-un peisaj atrăgător pentru turiști. Sunt prevăzute și 2 noi game pentru viitorul apropiat – intitulate Dealul Pivnițelor și Funka și destinate segmentului medium.
Crama Rătești, în cifre
Istoria viticulturii pe Dealurile Rătești a început pe la 1700, pe vremea contelui Karolyi, când șvabii stabiliți aici înființat primele plantații. În 2008, investiția antreprenorului Mihai Schita a presupus înființarea unei crame utilate la nivelul tehnologic al mileniului 3 și plantarea a 205 hectare, în 3 etape anuale, pe o rază de 30 de kilometri aferentă localităților Rătești, Gereusa și Hodișa:
Riesling=35.81 ha
Sauvignon Blanc=29.95 ha
Merlot=31.44 ha
Cabernet Sauvignon=36.77 ha
Muscat Ottonel=5 ha
Feteasca Regala=23.81 ha
Feteasca Neagra=16.39 ha
Pinot Noir=15.11 ha
Traminer=10.74 ha
Cantitățile de struguri prelucrate în 2014 au fost de aproximativ 400 tone, iar pentru 2015 sunt previzionate aproape 600 de tone. Crama utilizează baricuri din stejar românesc, are o capacitate anuală de producție de 3.000 de hectolitri și de stocare de 400.000 de sticle. Noua cramă va avea o capacitate de un milion de litri.