Recomandarea saptamanii: Emeritus, Cramele Rotenberg

Un vin de la Cramele Rotenberg care se potriveste bine cu acest inceput de iarna. Misa Rotenberg il descrie ca fiind un vin de terroir, pentru cunoscatori, drept pentru care nu a produs decat 4.000 de sticle (si se pare ca vor urma si vreo 600 de magnum-uri).  Un corp rotund, mediu, usor gliceric, care nu are mult de-a face cu pasiunea lui Misa pentru vinuri taninoase. Exista tanini, dar moi si bine integrati. Nasul este o demonstratie pedagogica de-a dreptul pentru nuante de visina: visine coapte, visine supracoapte, visine in compot si scoase din visinata (fara atacul alcoolic al acestora din urma).

Publicitate
Samburesti

Gustul este extrem de prietenos: vinul a avut un contact relativ scurt cu lemnul, iar butoaiele folosite erau deja aproape epuizate.

Dupa deschiderea din scurtele note intunecate de Merlot matur, vinul umple  gura de fructe rosii, din nou cu multa visina – confiata, in dulceata sau compot. Partea extrem de placuta este raportul rar dintre o complexitate neobositoare  (poti bea vinul si fara sa cazi pe ganduri) si o prospetime reconfortanta, aproape racoritoare, daca poate fi vorba de asa ceva la un vin rosu.

Publicitate

L-am asemanat initial cu o femeie placuta, de vreo 37 de ani, machiata strident, care trage shot dupa shot intr-un bar ieftin, plin de pustani, insa care-ti inchide gura nu doar cu Jung si Eco, ci si cu istoria Judas Priest si Led Zeppelin daca incerci s-o agati. Nu e cea mai fericita metafora, dar sper ca explica suficient placuta opozitie intre caractersiticile mature si cele tinere ale vinului.

Pret: aprox. 65 RON
Disponibil: magazinele Comtesse du Barry, magazine specializate

3 thoughts on “Recomandarea saptamanii: Emeritus, Cramele Rotenberg

  1. Totul este relativ tinere Radu Rizea. Mie mi se pare varsta de 37 de ani culmea tineretii. Led Zeppelin da, e de pe vremea mea. Cat despre Jung si U.Eco , cui ii mai pasa de carti… Concluzia: vremea trece, dar amintirileraman (oare?)

  2. Mie îmi cam pasă, domnu’ Mișa, și de vinuri și de cărți. Ca să-l parafrazez pe Goethe, aș zice, deci: vinuri ca și cărți să ai puține, dar bune. Și sunt de acord cu Radu că o sticlă de Emeritus intră fericit în această categorie!

Comments are closed.