#SABRIZE e numele celei mai noi game din portofoliul cramei Budureasca – un portofoliu remarcabil de diversificat (peste 20 de concepte, cu sute de vinuri adresate pieței interne și internaționale), care a cucerit până acum peste 300 de medalii internaționale. SABRIZE (numele e un cuvânt inventat, compus pornind de la „sare” (En: salt), „sand” (nisip), „sarmatic”, „mare” (sea) și „briză” – în română) își are originea într-o preocupare privind trendurile internaționale (inclusiv „eco”, „sustenabil”, dar nu numai), în câteva observații locale și într-o intenție. Am participat la lansarea celor patru vinuri din gamă, unde am fost onorat să și spun câteva cuvinte în avanpremiera prezentărilor mai competente făcute de CEO-ul companiei, Olga Miloiu (foto jos), și de enologul Șerban Gheorghiu, și pot să vă povestesc în continuare care (cred eu sau au declarat ei că – subl) sunt originile gamei și de ce cred că sunt acestea relevante pentru o largă categorie de consumatori de „vinuri ale viitorului”, după cum le-am numit eu. O să încep cu vârful eisbergului – pentru explicația finală veți fi nevoiți să citiți până la final! 
Intenția SABRIZE e clară: succes prin modernitate și satisfacție hedonistică imediată!
Cred că termeni cheie precum „intensitate, expresivitate și accesibilitate cât mai facilă ca premise pentru succesul comercial în fața noii generații de băutori” au fost preocuparea de bază a celor de la Budureasca încă de când au intenționat să alcătuiască o nouă gamă de succes pornind de la observarea cerințelor aflate în trend ascendent pe plan național și internațional (în paranteză fie spus, un studiu de caz privind alegerea acestor patru vinuri pentru lansare ar putea face obiectul unei discuții la care mi-ar plăcea s-o invit pe Olga Miloiu – n.a.). 
Asta am regăsit eu în cele patru vinuri ale gamei SABRIZE: un Sauvignon Blanc monovarietal cu arome plăcute de soc și fructe tropicale și gust proaspăt și revigorant, cu zahărul învăluitor, la limita de sus a categoriei sec; un Fumé din Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris fermentat și maturat 5 luni în contact cu lemnul nobil de stejar, cu arome categorice și persistente de vanilie și un gust cremos, din sfera fructelor exotice – un hit pentru amatorii de vinuri albe baricate care sunt și seci, dar fără să mizeze în principal pe această caracteristică, ci dimpotrivă; un rosé din Cabernet Sauvignon și Merlot cu prospețime de căpșune și zmeură, senzație intensificată de injecția de CO2 de la îmbuteliere; o Fetească neagră fără lemn, foarte fructată (coacăze, mure) și catifelată, cu senzații gustative dulcege amintind de gemul de prune și un final plăcut, în care zahărul rezidual e bine echilibrat de aciditatea moderată, rezultând un postgust mângâietor, cotat ca apetisant în special de categoria băutorilor tineri.
La lansarea gamei, dincolo de caracteristicile evidente olfactiv-gustativ, modernitatea vinurilor SABRIZE a fost explicată de enologul Șerban Gheorghiu și prin tehnologie: la ora actuală, Budureasca este singura cramă din România și una dintre puținele din lume care s-a dotat cu un echipament ultramodern de macerație cu ultrasunete ce scurtează la jumătate timpul de contact dintre must și pielițele boabelor de struguri, ceea ce e de natură să intensifice aromele fructului și să evite extracția compușilor nedoriți din părțile solide ale mustuielii. El a subliniat și importanța echipamentelor de control strict al temperaturii la fermentație pentru toate vinurile din gamă. 
Observațiile privind geologia, geografia și istoria umană joacă roluri foarte importante
Dar nu doar „intenția contează”… Mai e vorba, în primul rând, de geologie și geografie: în trecutul extrem de îndepărtat, aici a fost un fund de mare (Marea Sarmatică), mărturie fiind subsolul salin, cu nisipuri și numeroase relicve (precum cochilia fosilizată de pe eticheta gamei). Iar solul este un factor diferențiator fundamental atunci când e vorba despre terroir și vița-de-vie. Pe lângă geologie, mai vine și geografia: după cum am constatat și la lansare – când am urcat de la crama tehnologică (unde bătea vântul și era mai frig) până în Valea Budureasca (unde atmosfera era mai calmă și mai caldă) – aici se găsește un microclimat diferit față de restul zonei.
Peste aceste caracteristici fizice menționate anterior, mai intervine și factorul uman: în Valea Budureasca se găsesc peste 30 de orizonturi arheologice care dovedesc o continuitate umană bogată încă din epoca paleolitică superioară și până în Evul Mediu – o existență care a inclus încă din timpuri străvechi cultivarea viței-de-vie. De aici și capul de dac de pe logoul Budureasca – potrivit lui Bogdan Ciupercă, specialistul care cercetează de 26 de ani zona, aici s-a găsit (până acum) singura „piesă originală” de pe actualul teritoriu al României conținând „drapelul dacic” (capul de lup Draco / Dracon) în afara reprezentării acestuia întâlnită pe Columna lui Traian. Cercetările istoricilor conferă, astfel, vinurilor produse aici, și o dovadă a tradiției cu care puține dintre țările producătoare de vin mult mai galonate se pot lăuda.
Vinuri „de bine” – joviale și convingătoare
Dacă mai e nevoie de concluzii (deși cred că nu), a venit momentul să explic o formulare pe care am introdus-o mai sus în articolul meu, și anume că gama SABRIZE și-a dorit o „accesibilitate cât mai facilă”. Nu e nimic facil aici, după cum nu e nimic peiorativ – ci dimpotrivă (chiar dacă „puriștii vinului” mă vor critica): credința mea este că vinul, în cadrul categoriilor importante de băuturi, are nevoie să devină tot mai accesibil pentru a avea succes și viitor. Nu mă refer în primul rând la „prețuri mai accesibile”. Mă refer la „cât de eficient și cât de convingător” își comunică vinul acele calități aromatice și gustative care îl interesează (sau l-ar putea interesa) pe un băutor atunci când (sau chiar înainte de a) decide pe ce băutură să dea banii. Fără a renunța la exigențele tehnice și estetice specifice domeniului, producătorii de vin trebuie să abordeze mai curajos și mai creativ o mare prăpastie între „discursul lor” și „universul de interese” al unei largi categorii de oameni. Știm că există suficient de mulți oameni educați, bine intenționați, dispuși și înstăriți încât să bea vin bun, dar în calea lor se interpun numeroase bariere: de la terminologia specifică, imagistică, accesorii sau alte condiționalități și până la „vinuri care au nevoie de ore ca să se deschidă”, în loc să livreze plăcere rapid. Cred că SABRIZE și-a propus asta – și bine face! 
Așadar… în caz că vă știți iubitori de vinuri care să vă facă plăcere atunci când o deschideți (și nu peste 3 ore, când „se va deschide”; sau „azi, și nu peste un deceniu”) – vinuri care punctează foarte bine în concursurile internaționale, vinuri care nu au nevoie de (re)prezentări „scorțoase”, ci se exprimă jovial și satisfăcător alături de o sumedenie de mâncăruri – puteți merge liniștiți pe SABRIZE – veți fi satisfăcuți.
În plus, dincolo de aceste trăsături enumerate mai sus, ele sunt vinuri care reflectă o anumită tipicitate de loc (mineralitate, arome etc), de stil (Fumé – baricat, bogat vanilat; Rosé – fructat, vioi) și de soi (Sauvignon Blanc – revigorant, soc, fructe tropicale; Fetească neagră – coacăze, mure, gem de prune, o anumită moliciune) și care au în spate o poveste convingătoare despre trecut și viitor (geologie, geografie, tradiție, inovație). Iar dacă nu sunteți neapărat „pasionați / aficionado / geeks” de vin, dar aveți o oricât de mică înclinație către plăcerile gustative, aceste vinuri sunt un excelent punct de plecare pentru viitoare explorări și socializare. Prietenii vă vor mulțumi.