Sancerre – vin din floare de silex

Text si foto: Loreta Budin, Angers

Pe dealurile cu panta abrupta, siruri disciplinate de vita de vie. Cocotat pe colina cea mai inalta, cu acoperisurile de tigla incalecandu-se pitoresc, orasul Sancerre priveste spre poale. Nu departe, fumega apele cenusii ale Loarei. E regiunea unde Sauvignonul blanc ofera savori unice – un vin din floare de silex.

VINURI UNICE, PEISAJE UNICE

Vinurile din Sancerre sunt pe listele restaurantelor de top din lume. Albele fac acum faima zonei, desi in trecut Pinot noir-ul era rege. Butoaiele luau calea Loarei, iar vinul era vandut peste tot in nordul Europei. Dupa filoxera, viticultorii s-au reorientat spre Sauvignon blanc, observand ca soiul se adapteaza mai bine climatului local. La ora actuala, viile din Sancerre se intind pe 2900 hectare. Un peisaj unic, special. Nu exista palma de pamant care sa nu fie cultivata. Parcelele deseneaza o broderie complexa, care se armonizeaza de minune cu zidurile medievale si cu norii plumburii, manati de curentii dinspre ocean.

CAP-UL DE AOC

Chiar si unui cunoscator ii e greu sa intuiasca efortul care sta in spatele vinurilor de Sancerre. Climatul capricios nu ii este totdeauna favorabil vitei de vie, iar alunecarile de teren complica si mai mult situatia. Cu toate acestea, producatorii din zona reusesc sa fie stapani pe situatie, printr-o organizare perfecta si printr-un efort de coordonare cum rar se poate intalni.

Ca multe alte AOC-uri din Franta, regiunea Sancerre are o „interprofesiune”, o Maison du Vin – o casa a vinului care e si muzeu, si loc de initiere intr-ale savorilor locului – , un Centru Tehnic, un sindicat si o cooperativa. Toate aceste institutii functioneaza eficient impreuna; cea mai mica problema e rezolvata cu mobilizarea tuturor celor care fac parte din filiera.

Apropo de cooperativa… Cand am auzit prima oara termenul, mi s-au strepezit dintii, insa cooperativele frantuzesti sunt altfel. Sunt dotate cu echipament de ultima ora pentru procesarea strugurilor; ofera astfel ajutor binevenit zecilor de viticultori care detin suprafete de ordinul a 4-5 hectare, si care nu au unde sa-si faca vinul, si nici cum sa-l comercializeze. Mai exista si CUMA – Cooperatives d’Utilisation de Matériel Agricole -, care furnizeaza, evident, utilajul agricol necesar. Nicio legatura cu fostele noastre SMA-uri…

MINUNILE COTIZATIEI VOLUNTARE OBLIGATORII

Revenind la eficienta institutiilor care se ocupa de vin: in Sancerre, organizatia interprofesionala are painea si cutitul. Se ingrijeste de tot ceea ce inseamna cercetare, studiu de piata, promovare, comunicare, turism. Majoritatea actiunilor sale sunt finantate din cotizatiile membrilor, fie ei viticultori, producatori sau negocianti – asa numita „cotizatie voluntara obligatorie”. Un termen paradoxal, pentru care, vorba aceea, exista o explicatie: este voluntara, pentru ca valoarea ei este stabilita prin vot, moment din care este prelevata obligatoriu de toti producatorii care fac vin de Sancerre. Cotizatia e proportionala cu volumele vandute (spre exemplu, 3 euro/ hl pentru vinurile cu AOC).

E uimitor cate lucruri se pot face cu banii astia. Centrul Tehnic este o astfel de investitie; deserveste toate cele 8 apelatii din partea centrala a vaii Loire-ei (Les Vins du Centre Loire). Are in dotare inclusiv un laborator de care pot beneficia toti producatorii, si unde se fac experimente menite sa imbunatateasca munca in vie si in crama. In regiune, in ultimii 20 de ani, peste 1,2 milioane de euro au fost cheltuite pentru cercetare. Iar asta, o spun cu mana pe inima, se reflecta clar in calitatea vinurilor.

VITICULTORII – SEFI LA PRIMARIE

Frumos e faptul ca si autoritatile locale se implica – alesii sunt, firesc, viticultori. Primarul din localitatea Verdigny s-a zbatut ani in sir pentru a gasi o metoda de a stopa alunecarile de teren. A gasit solutia, a reusit sa stranga fonduri, i-a convins pe localnicii neincrezatori. Astazi, dealurile cu panta de 20-40 % sunt brazdate in zigzag de ciudate fasiii betonate – o metoda originala de a colecta apele si noroiul aduse de torente si de a le directiona spre fosele amenajate la baza. In felul acesta, viile nu mai raman cu radacinile dezgolite in fiecare anotimp ploios.

RAIMBAULT CU TERROIR

O prima vizita la domeniul familial Raimbault (17,5 ha) se lasa cu vinuri surprinzatoare, cu personalitate profund influentata de tipul de sol pe care cresc strugurii. Sancerre-ul blanc 2009, care ni se toarna in pahare, se lauda cu 3 stele Decanter: un vin sec-sec, facut din struguri cultivati pe soluri calcaroase; nas de flori albe si citrice, placute nuante minerale, tonuri reverberate in palat; aciditatea crescuta da prospetime si nervozitate. Sancerre-ul din 2008, cu struguri proveniti din vie veche de 35-50 de ani, de pe coaste abrupte (marne kimeridgiene), ofera o alta paleta de arome. Vinul, lasat sa se matureze pe drojdii timp de un an, e mai „gras”, mai fructat; nas cu nuante de caise si miere.

SAUVIGNON BLANC SI BRANZA DE CAPRA

Domeniul familial Henri Bourgeois – producatorul de top din regiune – exporta in 80 de tari, iar vinurile sunt destinate exclusiv restaurantelor de lux. Sauvignon-ul blanc este soiul port-drapel. Crama pentru invechire si sala de degustare sunt situate in Chavignol – care, rad gazdele, are mai multi „locatari” in cimitir decat locuitori. Oraselul mai e faimos pentru branza de capra – crottin de Chavignol -, care merge de minune cu vinurile produse aici. Vizita incepe, firesc, „pe teren”. Ni se spune ca regimul pluviometric nu e tocmai favorabil, din cauza influentei oceanice. De aceea, eforturile se concentreaza in vie: portaltoiurile sunt alese in functie de tipul de sol, se folosesc clonele potrivite, se pune accent pe preventia bolilor, randamentul la hectar e limitat si se fac tot soiul de masuratori si analize pentru ca strugurii sa fie recoltati cat mai aproape de maturitatea fenolica.

TERRES BLANCHES, CAILLOTES, SILEX

Trei tipuri de sol predomina in zona: asa-numitele pamanturi albe – terres blanches – cu compozitie argilo-calcaroasa, caillottes, adica pietris din calcar, si pamanturi argilo-silicoase – pe scurt, silex. Marnele kimerigiene, amestec de argile si scoici fosile, aflate cu precadere de pe coastele abrupte, dau vinuri pline de personalitate. In crama, tehnologie de ultima ora, gravitatia folosita cat cuprinde. Vinificatia se face in functie de parcela, tip de sol, varsta plantei. Dupa fermentare – care are loc in cuve cu controlul temperaturii – , vinurile sunt lasate sa se matureze lent, pe drojdii.

INIMITABILELE VINURI BOURGEOIS

Degustarea vinurilor Bourgeois e o revelatie: lichidul din pahar reflecta perfect notiunea de terroir – se simte pregnant amprenta solului, dar si savoir-faire-ul local. Iar preturile sunt extrem de competitive. Din lunga lista de vinuri care ne-a fost propusa, am ramas cele mai puternice impresii le-au produs albele. Les Baronnes, vin din Sauvignon blanc cultivat pe sol argilo-calcaros, ofera o paleta de nuante fructate si vegetale: nas fin, cu puternice note citrice si de fructe albe, exuberant in palat (plus o idee de ardei gras verde). Aciditate bine stapanita, un vin intens, proaspat. Pret de producator: 8,90 euro. Le MD de Bourgeois: tot Sauvignon blanc, cultivat pe marne kimerigiene, parcelele fiind amplasate pe coaste extrem de abrupte. (Apropo de marne, am adunat din vie bucati de roca cu intarsii fosile, ciudati melci spiralati, reminiscente ale unui vechi fund de mare). Nas mineral, note fructate mai retinute si mai dense; concentrat in palat, carnos, cu subtilitati nebanuite. Un vin care poate fi pastrat intre 5 si 7 ani. Pret: 12,9 euro. In fine, preferatul meu, La Bourgeoise – un vin reprezentativ pentru regiune. Soi: Sauvignon blanc, din vii batrane crescute pe silex. Doua treimi din acest vin e lasat sa fermenteze in cuve de inox cu temperatura controlata, o treime in butoaie de stejar. Apoi, i se da ocazia, timp de 7-8 luni, sa se matureze pe drojdii (repuse in suspensie prin batonaj), si sa se „intelepteasca” un an in butoi. Rezultat: un vin sobru, elegant; nas de cremene, cu nuante fine de fructe exotice, flori albe, o idee paine prajita; complexitate, rotunjime si incantatoare mineralitate in palat. Poate fi pastrat si 12-15 ani. Pret: 13,80 euro. Familia Bourgeois are cateva zeci de hectare de vie si in Noua Zeelanda, deci degustam vinurile aferente. Plecam insa cu amintirea Sauvignon-ului de piatra –unic, inimitabil.