Scurta istorie a primei francize Decanter

Atat pentru industria vinului, cat si pentru pasionatii de vinuri din intreaga lume, Decanter reprezinta un nume de referinta. Citita in peste 90 de tari, renumita publicatie britanica de vinuri a reusit sa se impuna pe piata mondiala a vinului prin stilul direct, percutant, dar mai ales prin sistemul de notare folosit in aprecierea vinurilor, diferit de sistemul celor 100 de puncte. Acest sistem de punctare a fost principalul motiv pentru care cei doi proprietari ai editurii Hamu es Gyemant Publishing Ltd au hotarat in 2008 sa publice o varianta a revistei Decanter in limba maghiara.

„In Ungaria, existau mai multe publicatii de vinuri si gastronomie, unele de calitate, dar cu un numar foarte redus de cititori, dar cele mai multe cu un continut slab calitativ. Cei doi asociati au realizat ca o franciza Decanter ar atrage si mai mult atentia publicului si a producatorilor”, spune Agnes Nemeth, cea care a ocupat postul de redactor sef al Decanter Hungary. In acel moment, datorita existentei unui numar mare de publicatii, se crease o polemica cu privire la diferentele dintre sistemele de punctare a vinurilor Wine Spectator si Decanter. „Dupa mai multe discutii cu producatorii, consumatorii si distribuitorii, au hotarat ca sistemul de punctare Decanter prezenta cele mai multe avantaje, era cel mai obiectiv. Astfel, cei doi asociati au plecat la Londra pentru a se interesa de drepturile de publicare. Partea engleza a fost foarte surprinsa, deoarece numeni nu mai ceruse drepturi de franciza pana atunci”, spune Agnes.

INDEPENDENTA EDITORIALA

Dupa incheierea tratativelor, un coordonator de degustare s-a deplasat la Budapesta pentru a implementa sistemul de punctare Decanter. Ca redactor sef al publicatiei a fost aleasa profesoara de limba engleza Agnes Nemeth, o persoana considerata ca fiind independenta, o „«tabula rasa» in domeniul vinurilor, nu aveam nici un fel de preferinte privind regiunile sau producatorii de vinuri”. „Alegerea principalului consultant de specialitate a fost una simpla, acest post fiind ocupat de Laszlo Romsics, in acel moment singurul specialist maghiar cursant al Institutului Master of Wine”, afirma Agnes. Pentru restul echipei Decanter Hungary – editori, traducatori, fotografi – au fost alesi „free lancer-i”, care erau angajati in regim de colaborare pentru anumite proiecte. Pentru a pastra aceasta linie independenta, impusa de contractul cu Decanter, inclusiv componenta comisiilor de degustare a fost schimbata de la o sesiune la alta, singura persoana prezenta de fiecare data fiind Laszlo Romsics.

CONTINUT INTERNATIONAL, MAI PUTIN RELEVANT PENTRU PIATA

„Teoretic, puteam sa folosim intreg continutul publicatiei internationale. Practic, nu foloseam decat doua-trei articole pentru fiecare numar, deoarece vinurile ce faceau subiectul acestora nu erau disponibile pe piata din Ungaria, iar cele mai multe dintre articole nu erau relevante pentru piata”, isi aminteste Agnes Nemeth, specificand ca „in ciuda faptului sa se platea o taxa anuala considerabila, uneori trebuia sa platim pentru unele materiale separat, cat si pentru unele fotografii pe care le foloseam doar o singura data”. Producatorii maghiari au primit foarte bine aparitia publicatiei Decanter in limba maghiara, dar, dupa cu spune Agnes Nemeth, s-a dovedit ca existenta acesteia nu era de foarte mare ajutor pentru sustinerea sectorului vitivinicol. „Am incercat sa trimitem vinuri unguresti la Londra pentru degustare, dar rezultatele nu au fost foarte relevante. Nu poti sa introduci un Furmint de Tokai intr-o degustare de Chablis! De asemenea, am incercat sa trimitem articole despre vinul unguresc, dar nu a existat interes nici in acest sens!”

CUVANTUL „SEX” NU ESTE COMPATIBIL CU „VIN”

Agnes isi aminteste ca singurele colaborari mai prolifice cu Decanter a avut loc in momentul in care Agentia Guvernamentala a Vinului din Ungaria a cumparat un supliment in publicatia britanica, partea engleza solicitandu-i cateva nume de jurnalisti de vin care sa scrie despre vinul maghiar, dar si in momentul organizarii targului de vinuri VinCE. „Sarah Kemp, redactorul sef al revistei Decanter, ne-a ajutat sa aducem colegii britanici in Ungaria, lucru folositor si pentru ei de asemenea, pentru ca astfel au putut promova Decanter World Wine Award”.

La mijlocul acestui an, partea engleza a intrerupt colaborarea, sustinand ca publicatia maghiara nu respecta politica editoriala impusa prin contract. „Din cand in cand, mai aveam niste discutii mai aprinse in legatura cu politica noastra editoriala. De ce comparam vinurile din Champagne cu vinurile efervescente din Ungaria? De ce promovam vinul unguresc, cand noi ar trebui sa fim independenti? Insa, principalul motiv al ruperii colaborarii l-a reprezentat faptul ca nu au fost de acord cu machetele pe care le publicam. Sarah Kemp a declarat ca o reclama pentru un medicament recomandat disfunctiilor erectile nu ar trebui sa apara intr-o revista de vinuri. Reclama era neutra, aproape plictisitoare, fara cuvinte vulgare, dar continea cuvantul sex in titlu”, afirma Agnes Nemeth.

Dupa incetarea colaborarii cu Decanter, echipa condusa a Agnes Nemeth a demarat un nou proiect, VinCE Magazin. „Primul numar al acestei reviste a aparut deja si a fost foarte bine primit pe piata. Am incercat sa publicam cat mai mult continut international”. Conform lui Agnes, in acest primul numar, au fost publicate articole semnate de unii dintre cei mai cunoscuti specialisti din Europa, printre acestia numarandu-se Pierro Antinori, Caroline Gilby MW si Gabriela Opaz.