Martie aduce la Vinul.Ro, pe lângă bucuria primăverii, încă una: colecția de articole dedicate oamenilor care dau o nouă viață vinurilor Dobrogei. Înainte de documentarea pentru această ediție percepusem efervescența din zonă, dar nu estimasem corect ce viitor se “coace” acolo. E un rezervor de noutăți care o să vă surprindă plăcut și pe voi, în viitorul apropiat: crame care până nu demult lipseau de pe radarul consumatorilor exigenți sau care nu scoseseră încă niciun vin îmbuteliat au început să-și încordeze mușchii.
Inițiativa Vinul.Ro pentru 2016 – de a vizita fiecare regiune viticolă, de a scrie poveștile oamenilor și afacerilor de acolo și de a invita aceste crame să se prezinte în fața consumatorilor bucureșteni, în cadrul unor evenimente de culturalizare și socializare – a început, la rândul ei, să reflecte tot mai mult efervescența de pe piață: ultima astfel de reuniune a găzduit nu mai puțin de zece producători dobrogeni (Alira, Crama Histria, Domeniile Adamclisi, Domeniile Clos Des Colombes, Domeniile Ostrov, Domeniul Bogdan, Domeniul Vlădoi, M1 Crama Atelier, Via Viticola Sarica Niculițel, Vinex Murfatlar). Și aici, vorbim despre investitori români, dar și din Franța, Spania, Germania. Adunate, suprafețele pe care aceste crame le reprezintă totalizează binișor peste 1.000 de hectare: e un semnal care lipsea din piața românească – acela că apare și “clasa mijlocie a vinului”, pe lângă marii producători și cei de nișă. E de așteptat că ei vor contribui la creșterea competiției interne, pe de-o parte, dar vor crea, încet-încet, și acea “masă critică” necesară pentru ca România să “dea pe-afară” – și aici mă refer la export.
Pe lângă ele, la ceea ce am numit “Cercul de Fetească” – în fapt, o mișcare de promovare a tuturor soiurilor autohtone, nu doar Fetească! – a reunit încă 12 crame din restul țării (Casa de Vinuri Cotnari, Crama Hermeziu, Crama Oprișor, Crama Rătești, Crama Tata și Fiul, Crama Viile Sudului, Domeniile Dealu Mare, Gramma, Halewood Wines & Spirits România, Licorna Winehouse, Liliac Winery, Vinarte). În urmă cu câțiva ani, o astfel de numărătoare de producători ar fi fost rezervată unui târg de vinuri, și nicidecum unei seri de muzică și socializare. Și numărul persoanelor care cumpără bilete la astfel de evenimente a crescut constant în ultimul an – vorbim, deja, de câteva sute la fiecare eveniment. E vorba de oameni tineri – consumatorii viitorului.
Evident, în afară de proiectele Vinul.Ro, e important să contabilizăm și celelalte semnale de pe piață: nu mai puțin de cinci târguri interne de vin sunt anunțate pentru această primăvară. Iar un alt motiv de bucurie îl reprezintă – și puteți citi despre asta în paginile acestei ediții – faptul că, încet-încet, vinul românesc își face loc pe marile platforme de vânzare ale viitorului. De data asta e vorba de “Vinuri premium, direct de la producător”, un proiect la care și Vinul.Ro are o contribuție. Dacă numărăm cele câteva milioane de clienți ai eMAG.ro, se naște astfel posibilitatea creării unui nou canal important de vânzare, destinat celor mai dinamici consumatori, conectați și educați tehnologic.
Piață internă mai competitivă, consumatori care au nevoie de informații și educație, presiune a producției interne. Aș mai număra și evoluția celui mai mare concurs de vinuri din România – International Wine Contest Bucharest – între factorii care pot contribui la o dinamizare semnificativă a industriei vinului. În condițiile în care anul acesta IWCB nu mai percepe taxe de jurizare, facilitând astfel accesul celor mai mici crame la evaluări profesioniste și la vizibilitate, e de așteptat ca numărul probelor înscrise să crească, și odată cu el și impactul general al României pe piața din această parte a Europei.
* Sursa foto: BlackSeaTourism Network