Articol de Ioan T. Morar, fotografii de Carmen Morar //
Aflata pe malul drept al Rhônului, inconjurata, aproape, de Lirac si de Chateauneuf du Pape, Tavel este o insula de rosé intr-o mare de vinuri rosii. Si nu orice fel de rosé, ci primul rosé din Franta certificat printr-un AOC, in 1936. A fost vinul preferat al lui Filip cel Frumos, Ludovic al XIV-lea, al papilor din Avignon, si al scriitorilor Ronsard, Honoré de Balzac si Ernest Hemingway.
Comuna Tavel se dezmorteste la soare. E una dintre primele zile adevarate ale acestei primaveri care si-a intarziat aparitia chiar si aici, in Sudul Frantei. E liniste, daca te-ai concentra putin ai auzi, probabil, pocnetul mugurilor prin copaci. Cate o masina strabate agale soseaua principala. Nu am pe cine intreba cum ajung la Sindicatul Producatorilor din Tavel, noroc ca ma scoate acolo Google Maps. Sunt punctual, Sandra Gay, responsabila cu comunicarea, ma asteapta in birou. Ne stim din vedere de la degustarea Chateauneuf du Pape din numarul trecut al revistei! E o persoana pasionata de vin si, mai ales, de rosé, o pasiune care depaseste fisa postului. Ceea ce deosebeste rosé-ul de aici de altele este faptul ca el se poate consuma tot timpul anului, nu e doar un vin de vara. Se poate chiar invechi, ceea ce e mai rar (foarte rar) la rosé-uri. Cu exceptia unor parcele din comuna Roquemaure, Apelatiunea de Origine Controlata Tavel se intinde doar pe teritoriul comunei. Si se refera doar la vinul rosé. Spre deosebire de concurentul lor cel mai apropiat, rosé-ul din Côtes de Provence, vinul de aici este mai structurat, de o culoare intensa, apropiata de cea de capsuna. „Daca s-ar continua vinificarea, s-ar obtine un vin rosu“ imi spune Sandra. De altfel, unii degustatori avizati si rafinati sustin ca Tavel nu e chiar un rosé, ci un vin rosu de culoare lejera! Altii spun ca exista patru culori de vin: alb, rosu, rosé si Tavel. In caietul de sarcini al AOC Tavel scrie clar ca vinul trebuie sa aiba cel putin 11 % tarie alcoolica. Indeobste se ajunge la 13,5%. Cele aproape o mie de hectare de vii din Tavel se intind pe trei tipuri de teren, unul calcaros, altul nisipos si altul cu pietris de rau. Multi dintre viticultori au vii in fiecare din aceste terenuri, ceea ce le permite sa se joace cu cupajele.
Nici un vin monovarietal
Regula Tavel este ca nici un vin nu este monovarietal, iar procentul maxim al unui tip de strugure, intr- un cupaj, este de 60%. Noua sunt soiurile omologate si cultivate: Syrah, Mourvedre, Cinsault, Grenache, Bourboulenc, Carignan, Picpoul si Calitor. Ultimele doua soiuri sunt extrem de rare. Picpoul este un strugure foarte „fructat“ si se spune despre el ca da vinului de aici o „exceptie culturala“. Calitorul este un strugure negru (dar exista si in alb) caruia i se mai spune „Sang de Boeuf“, ceea ce in romaneste ar insemna Sange de taur (ca sa nu folosim cuvantul Bou intr-un context atat de placut).
Vinificatia se face, conform caietului de sarcini, prin maceratie la rece intre 12 si 48 de ore, urmata de o fermentatie alcoolica in faza lichida la temperatura controlata. Uneori poate fi adaugata si o fermentatie malolactica.
Ca la carte
Rolf Bischel este un elvetian care traieste la Bordeaux si scrie despre vinuri. Articole si carti. Printre cartile sale este si una, pe care am primit-o de la Sandra Gay, care se numeste Tavel. Des Hommes et des Vins (pentru nefrancofoni: Tavel. Vinuri si oameni), Féret, 2011. Voi reproduce un scurt pasaj despre unde si cu ce ar merge vinul de Tavel: „Se poate acorda fara prejudecati cu orice fel de mancare, de la pizza la pot-au-feu, de la farfuria de cruditati la mancarea picanta, de la bucataria frantuzeasca traditionala, la bucatariile lumii. Se bea in nu conteaza ce ambianta, ca e pe marginea piscinei sau in fata semineului si se asociaza la fel de bine cu cititul unei carti bune sau cu un trabuc dominican usor condimentat sau cu o havana matura si puternica“. Temperatura optima de consum recomandata pentru vinurile de Tavel este intre 12 si 14 grade.
