Turismul enologic, intre profit si promovare

Jidvei - Castelul din Cetatea de Balta

COSMIN ZAHARIA

Mai mici sau mai mari, producatorii romani de vin privesc turismul enologic in primul rand prin prisma promovarii brandurilor, a metodelor de vinificatie, si apoi ca pe o activitate generatoare de profit. Insa cine sunt cei carora le spun povestea vinului? Pana acum vreo cativa ani erau turisti straini sau expati dornici sa cunoasca si sa experimenteze o cultura prin intermediul vinului „patruns de spiritul locului”. Acum, turistii romani par sa-si redescopere traditia si cultura vinului si a viei.

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU WINE SPA LA AZUGA

azuga-outside-viewProprietatile Halewood, Conacul Urlateanu si Pivnitele Rhein Azuga, pare ca si-au scos banii – tinand cont de incasarile de anul trecut si de asteptarile pentru acest an. Ambele locatii au adus producatorului aproximativ 350.000 de euro, echivalentul a 3,5% din cifra totala de afaceri pe 2009, iar pentru anul in curs estimarile sunt mai mari cu 10-12%, pana la 400.000 de euro. „Investitiile facute au fost, pentru ambele crame, de aproape 600.000 euro si sunt in curs de recuperare pentru crama de la Urlati. Cele de la Azuga au fost amortizate la sfarsitul anului trecut. Avem in proiect un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui Wine SPA”, a spus directorul de marketing al grupului Halewood, Adriana Grecu. Numarul total al celor care au trecut prin Cramele Halewood anul trecut a fost de 12.700, dintre care 2.800 au preferat Conacul Urlateanu si alti 9.900 s-au oprit la Pivnitele Rhein din Azuga. Din estimarile facute de Adriana Grecu, numarul turistilor asteptati pentru acest an se ridica la aproximativ 14.000. Pana in anul 2005, din numarul total de turisti care vizitau cele doua locatii, aproximativ 65% erau turisti straini, iar in 2009 acest procent s-a echilibrat. Tarile de provenienta ale vizitatorilor straini sunt SUA, Marea Britanie, Japonia, Cehia, Austria, Germania, Taiwan, Belgia, Franta, Spania, precum si tarile nordice.

CONACUL URLATEANU

Situat in Urlati, judetul Prahova, este un blazon inconfundabil al podgoriei de lunga si bogata poveste Dealu Mare. Un dejun sau o cina pot insoti degustarile de vin, iar programul cuprinde vizitarea pivnitelor subterane, prezentarea tehnologiilor de vinificatie si degustarea a cinci sortimente de vin. Pentru o degustare, turi stii platesc 15 lei de persoana.

PIVNITELE RHEIN

Ridicate in 1892, Pivnitele Rhein reprezinta cel mai vechi loc din tara in care se produce, fara intrerupere, vinul spumant dupa metoda traditionala. In pivnitele construite la suprafata, cu pereti dubli si ventilatie naturala, cu mucegai negru, turistului i se dezvaluie arta producerii licorii efervescente. Vizita se incheie cu o degustare de vin spumant si, optional, la solicitarea turi stilor, cu un dejun sau o cina. Pensiunea Rhein, catalogata la trei stele, completeaza oferta turistica a Vaii Prahovei. Locatia dispune de 15 camere cu bai proprii si doua saloane cu capacitate de servire a mesei de 90 persoane. Vizita si degustarea vinului spumant costa nu mai mult de 15 lei de persoana.

TURISTII DE CROAZIERA, PE URMELE LUI OVIDIU LA MURFATLAR

murfatlar_mg_4492Dupa finalizarea investitiilor de 300.000 de euro in reamenajarea cramei, anul trecut aproximativ 10.000 de turisti au venit sa deguste vinurile de Murfatlar, lasand in urma lor aproximativ 50.000 de euro. „Raportul turi stilor romani versus straini este foarte echilibrat, de 50% – 50%. Vizita grupurilor mari de turisti straini vine in mare parte ca urmare a vaselor de croaziera care acosteaza in portul Constanta, avand ca origine Anglia, Portugalia, Italia, SUA, Australia etc”, a spus Laura Musat, reprezentantul Murfatlar. Crama Murfatlar, care este gestionata separat de companie, mizeaza pentru acest an pe un numar de turisti cu 25% mai mare decat in 2009 si incasari de 62.000 de euro.

RESTAURANTUL CRAMA MURFATLAR

Restaurantul Crama Murfatlar, structurat pe doua etaje, poate oferi 200 de locuri la mese pe fiecare nivel. O sesiune de degustare cuprinde cinci probe din ani diferiti si sortimente din crama Murfatlar. Pentru o degustare de vinuri Murfatlar, insotita de cascaval, mere, paine si apa minerala, pretul este de 5 euro, iar pentru o degustare de vinuri premium acesta creste la 12 euro. Pentru cei indragostiti de pitorescul locului sau pentru cei prea obositi, exista posibilitatea cazarii in minihotelul cu o capacitate de 6 camere duble, la nivel de trei stele, la pretul de 100 lei pe camera.

CASTELUL DIN CETATEA DE BALTA

jidvei2Vizitarea Castelului din Cetatea de Balta (aflat deocamdata in renovare partiala) de la Jidvei se poate face in regim de „circuit inchis” si nu ofera posibilitati de cazare. Totusi, deoarece pana acum s-au renovat integral pivnita si parterul, se pot organiza degustari, dar numai cu rezervare. Pentru o degustare la Castel, pretul difera, de la 15 euro de persoana pentru o degustare insotita de o gustare simpla, la 35 euro de persoana pentru degustare si pranz si chiar mai mult, pentru o degustare si o cina. Preturile variaza si in functie de meniul ales. „Vizitele la Castelul din Cetatea de Balta nu sunt vazute de catre companie neaparat ca o sursa de venit, ci ca o modalitate de a face cunoscute vinurile noastre, istoria cultivarii vitei de vie in regiune si chiar istoria Castelului in sine, de aceea nu se pune accent pe castigurile pe care aceasta activitate le genereaza. Acesta este si motivul pentru care toate vizitele se organizeaza numai cu rezervare prealabila, pentru a oferi posibilitatea fiecaruia sa se bucure cu adevarat de timpul petrecut la Castel, fara a fi deranjat”, a declarat Ioana Anghel, PR Manager la Jidvei. Referitor la originea turistilor straini, acestia vin din Europa, dar si din Statele Unite, Canada, Asia sau Africa (Algeria, Maroc).

CRAMELE RECAS – APROXIMATIV 10.000 DE TURISTI IN 2009

dsc03992Intuind potentialul pe care l-ar avea o astfel de afacere, cei de la Cramele Recas au pus bazele unui complex turistic inca din 2003, cand au construit o sala de degustari. Astazi complexul turistic Cramele Recas are patru astfel de sali, un restaurant si o terasa in aer liber, insumand aproape 220 de locuri. In 2009, Cramele Recas au fost vizitate de aproximativ 10.000 de turisti, aproape jumatate dintre acestia fiind turisti romani, restul venind din tari precum SUA, Canada, Australia, Africa de Sud, Brazilia, Peru, Chile, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Austria, Italia, Ungaria sau Olanda. „Activitatea turistica este complementara activitatii de baza a societatii noastre si vine in sprijinul acesteia. Prin aceasta activitate incercam sa apropiem consumatorul roman de vin, iar turistilor straini sa le prezentam o alta fata a Romaniei”, spune Marius Pasca, seful sectorului Turism din cadrul Cramelor Recas. Deocamdata producatorul banatean nu dispune de spatii de cazare, insa, potrivit reprezentantilor companiei, pe viitor aici va fi construit un complex de acest gen.

VINURI CADOU PENTRU VIZITATORII PODGORIEI ROTENBERG

„Nu luam (inca !) bani pe degustari si mai si dam cadou, cateodata, o sticla sau doua de vin (aviz amatorilor!). Este mai important pentru noi sa facem un brand de exceptie si sa generam o atmosfera pozitiva in jurul numelui si metodelor noastre”, afirma Mihail Rotenberg. Turistii care viziteaza crama si podgoria Rotenberg sunt mai ales prieteni, cunostinte sau „aficionados”, al caror numar nu a depasit 80 de persoane anul trecut. „Anul acesta construim o cula cu doua sali de degustare si magazin si speram ca in a doua jumatate sa primim mai multi turisti. 250 ar fi un numar care m-ar satisface”‘, a mai spus Rotenberg.

CONACUL DINTRE VII, CONFORTUL SECOLULUI 21 CU AVANTAJELE GASTRONOMIEI ECOLOGICE

conacul-dintre-vii-2Domeniul „Conacul Dintre Vii” este un complex hotelier de patru stele, care pune la dispozitia clientilor 19 camere duble, 1 apartament, 2 junior suite, restaurant cu capacitate 80 de locuri, crama cu capacitate 50 de locuri, terase exterioare cu barbeque capacitate 80 de locuri, sala de conferinte dotata conform standardelor si climatizata cu capacitate de 150 de locuri, piscina exterioara etc. Filozofia locului este de a imbina confortul secolului 21 cu avantajele gastronomiei ecologice, intr-o atmosfera tihnita, in incercarea de a reinvia rafinamentul Romaniei interbelice. In 2009 au fost inregistrati 830 de turisti, iar pentru pentru anul 2010 reprezentantii „Conacul Dintre Vii” estimeaza un numar de 1.200 de turisti. Investitiile totale pentru dezvoltarea proprietatii se ridica la 2,6 milioane de lei, iar perioada amortizabila medie este de 25 de ani. Cei care viziteaza locatia sunt in majoritatea lor romani, iar ponderea turistilor straini ajunge undeva la 35%, in special din Europa si America. La „Conacul Dintre Vii” turismul reprezinta in jur de 65-70% din totalul cifrei de afaceri, care anul trecut s-a ridicat la 620.000 de lei, din care 460.000 au fost realizati din aceasta activitate. Prezentarile si degustarile de vinuri de la „Conacul dintre Vii” sunt ale celor mai buni producatori din zona Dealul Mare (Serve/ Terra Romana, Rotenberg) si sunt realizate de o echipa condusa de somelierul Sergiu Nedelea.

3 thoughts on “Turismul enologic, intre profit si promovare

  1. Am fost recent pe la Jidvei si, bineinteles ca nu poti sa vizitezi sau sa degusti sau sa cumperi nimic. totul e cu circuit inchis! De ce??? Pur si simplu tranzitam zona cu masina si mi-am zis sa opresc si sa imi refac colectia. De unde? Nimic catre public! Am fost indrumat la Cetatea de Balta, unde, la fel de bineinteles, totul ca la Jidvei, SUB LACAT PENTRU PUBLIC!!! Inteleg ca s-au facut niste investitii si bla-bla, dar pur si simplu ramai sa cumperi vinul lor din supermarket si atat ! Nu degustare, nu prezentare, nu vizita prin domenii si alte d-alea pentru “desculti”. Chiar nu conteaza marketingul pentru public? Doar circuit inchis (ma rog, cu rezervare prealabilia, bla-bla) ??? Pacat.

  2. In completare fata de cele de mai sus, va amintesc ca sunt cateva crame/domenii care au amenajat asa ceva si in Romania. Oricum, cele mai frumoase “pachete de marketing” le-am intalnit in Franta si Italia. La noi inca se tin sub cheie pentru “popor”.

  3. Dupa cum scrie si in articol, la Castelul Cetatea de Balta inca se fac renovari, ceea ce inseamna ca nu poate fi deschis publicului. Din acest motiv, Castelul se poate vizita (impreuna cu degustari) numai cu “rezervare prealabila”. Speram ca acesta situatie sa fie remediata cat mai curand si atunci, pe langa degustare, va fi posibila si achizitionarea de produse si obiecte speciale. La Jidvei (complexul de vinificatie) totul este “sub lacat” deoarece ar fi imposibil ca oricine trece prin zona sa fie plimbat prin zonele de productie, imbuteliere etc (este vorba de igiena si siguranta muncii). Sper ca pe viitor sa ajungem si noi la nivelul celor din Europa in privinta turismului enologic si poate atunci va mai incumetati sa ne faceti o vizita 🙂

Comments are closed.