În pragul ediției 2022 a concursului internațional de vinuri VINARIUM – care se va desfășura într-una dintre cele mai importante zone istorice și viticole românești, Dobrogea (Constanța) – am reușit să stau de vorbă prin e-mail cu Cătălin Păduraru, PDG-ul acestuia. Am vrut să aflu ce e nou în concurs, cum se adâncește cercetarea lor asupra senzațiilor din creierul degustătorului (percepția intimă, nemediată cultural, ca la “detectorul de minciuni” – această cercetare se realizează prin aplicarea unor căști speciale pe capul degustătorilor, care captează undele cerebrale și măsoară gradul de satisfacție instantanee încă dinaintea acordării notei pentru vinul testat. Acest grad, captat de la mai mulți evaluatori, poate fi apoi analizat și comparat cu mediile acordate în urma analizei intelectuale a respectivelor vinuri). Evident, n-am putut ocoli actuala criză internațională și impactul ei asupra cramelor din România și nici rolul pe care-l are și ar trebui să-l aibă industria vitivinicolă în societatea internă și în “proiecția României” în străinătate.
VINARIUM: “În semn de prețuire” și “Însemn de prețuire”
– Spune-ne, te rog, ce aduce nou VINARIUM / IWCB în 2022 pentru consumatorii care urmăresc medaliile – iată, din ce în ce mai mult afișate pe sticle de către producătorii care le-au obținut?… și ce aduce nou pentru producătorii care s-au înscris?
În plin necaz stârnit de pandemie, atunci când ne-am hotărât să riscăm totul doar pentru a nu se lăsa tăcerea în lumea vinului, am adăugat muncii noastre un slogan: “Īn semn de prețuire”. Producătorii au avut parte de singura evaluare OIV/VINOFED din acea primăvară fatidică, consumatorii au avut ghidul oficial pentru achizițiile de vin din lunga perioadă de izolare. Pentru medalia VINARIUM se potrivește, la fel de bine, și “Însemn de prețuire”.
Iar această prețuire este împărtășită, în ediția 2022 a concursului, de către și către partenerii care ne sunt alături: CORTEVA Agriscience – partenerul principal; Tehno Art Inox, Aqua Carpatica, Winebook, Smurfit Kappa, FAN Courier, Da Bacco, IPPU Packaging, Creative Impact, Constantin Photography, Master Graphic Media – MGM, Gastrotech / Stolzle, Samsung, Fusion Design Studio, Simacek, Helios, AutoSchunn, Mercedes Benz. Iarăși, extrem de importantă este prețuire partenerilor instituționali – ADAR, Centrul Național de Cercetări Științifice pentru Siguranța Alimentară. Pe lângă toți aceștia se numără și parteneri media ca Vinul.ro și Revista Fermierului.
Neurofeedback-ul are aplicații practice în marketing și învățământ
– Nu te întreb ce aduce ediția 2022 pentru jurații evaluatori, pentru că aici deja știu despre lărgirea panelului de purtători de căști – dar te rog să ne explici mai mult despre aspectul măsurătorilor neurosenzoriale – cum se realizează, ce rezultate sunt așteptate, la ce va folosi?
Cercetarea noastră în neurofeedback este amplă, și rezultatele au și ele extrem de multe aplicabilități. Cele mai “spectaculoase” în acest moment sunt cele din sfera evaluării senzoriale cât mai obiective, marketing multisenzorial și învățământ.
Când vom reuși să atragem sumele necesare pentru un ciclu complet de cercetare, vom aduce multe “cadouri” multor domenii de activitate. Atragerea fondurilor pentru cercetare și inovație, însă, este o problemă în România și, oricât ne-am feri s-o spunem, e una care ține de fiecare dintre noi – în a înțelege că susținerea perpetuă și exclusivă a cauzelor dramatice este un drum fără capăt, dar pe care vom merge fără să împuținăm numărul celor săraci, celor bolnavi. Dimpotrivă. …iar resursele pe care le are societatea nu sunt inepuizabile. Deci, în absența creării plusvalorii (și asta nu vine de nicăieri decât din susținerea reformării învățământului, cercetării aplicate, industriilor creative), drumul este unul al amăgirii. Nu suntem lipsiți de empatie dacă spunem: “Hai să fim performanți și, din valoarea adăugată, să inițiem acțiuni sustenabile pentru diminuarea către zero a cazurilor nefericite legate de boli și sărăcie”.
– Cu niște ani în urmă, într-o întâlnire prilejuită de degustarea anuală “Campionul de Cotnari”, am avut o conversație lungă despre Inteligența Artificială în domeniul vinului: cum crezi că se leagă ea (IA, nu discuția) de demersurile actuale privind măsurătorile neurosenzoriale de la VINARIUM? Dar de vin, în general – la nivelul producătorilor, al consumatorilor?
Revenind la inovația noastră. Gândește-te ce ar însemna ca România să găzduiască primul concurs din lume în care toți membrii juriului (50-60 de specialiști) să poată avea dublată “judecata convențională” de “judecata netradusă social-cultural”! Cât de mult ar folosi producătorilor rezultatele măsurării satisfacției prin această tehnică de neurofeedback… Activitatea cerebrală conectată la un nou tip de poligraf!
VINARIUM deschide un capitol fascinant al științei pure, fără să abandoneze nicio secundă aplicația pentru viața de zi cu zi. Care, așa cum spuneam, ar putea fi mai bună. Pentru toți.
Pe de altă parte, IA poate înseamna „somelier electronic” – unul care te recunoaște și după X ani, unul care poate scana în câteva secunde zeci de tomuri de specialitate. Excurs: sunt un tip inteligent, dar… dacă e să pot cita din propriile lucrări de acum 20 de ani – mot-a-mot… e mai greu.
IA poate fi coordonatoarea multor schimburi, multor optimizări. Evident (precizarea survine ca o continuare la discuția noastră… în contradictoriu), există riscuri. În vin, însă, vor fi cele mai mici.
Vrem nu vrem, mașinile, avioanele, contabilitățile, juridicul, producția industrială șamd vor fi conduse de IA. Și metroul. Mâine. Ce facem?! Ne uităm în altă parte și spunem că faza asta pe care o parcurge omenirea nu există? Vinul are nevoie de AI, AR, VR și de toate tehnologiile avansate actuale și de cele care vor veni.
Ce se va întâmpla cu uriașele cantități de vin produse în țările mari exportatoare și rămase fără piețe? Cât de pregătită e România pentru acest context?
– Cred că nu greșesc dacă spun că niciodată pe durata vieților noastre conjunctura de pe piața vinului (și nu numai) n-a fost atât de… tulburată: după doi ani de pandemie cu restaurantele închise și cu socializarea restricționată, a venit un val de scumpiri și de perturbare globală pe care președintele României o pune pe seama lui Putin, dar care începuse cu niște luni înaintea războiului din Ucraina. Urmând logica prezidențială, dar și îndemnul șefului Băncii Naționale, dacă te așezi blând și bei un ceai de tei, cum caracterizezi actualul context și ce evoluții crezi că va avea vinul românesc și piața, în sens mai general?
Știi la fel de bine ca mine că jurnalismul are și riscuri, dar și părți bune. Scripta manent… Nu cred că sunt multe articole scrise de mine (în Ziarul Financiar, în Revista Fermierului, în HRB Trends șamd) în care să NU atrag atenția asupra lucrurilor strâmbe sau asupra vulnerabilităților în eventualitatea producerii unui “accident istoric” – cum îi spun eu. Iată, s-a produs. Era previzibil. Acum, după șoc (zguduiala mai ține și se mai amplifică), bine ar fi să revizuim “materia” dedicată vinului.
În primul rând, sunt câțiva producători care trebuie să scape de “sindromul Nokia” (cel de dinainte de apariția conceptului noii generații de telefoane – “noi suntem cei mai mari, cei mai tari” șamd).
În rest, sigur: optimizări pe costuri (aici doar tehnologiile avansate ajută – de la softuri până la energie verde); reformularea unor mesaje către piață (poate că, în contextul scumpirii sticlei, dependentă de gaz, bagin-box-ul poate fi o opțiune mai des accesată și acceptată); solidaritate de breaslă (în continuare, susțin că responsabilitatea producției și difuzării emisiunii “ de profil” pe postul național ca fiind a fraților Păduraru este de fapt o neîmplinire “a sectorului”); carte (de la cercetare până la comunicare).
Își pune cineva problema ce se va întâmpla cu producțiile uriașe de vin din primele trei țări vitivinicole ale Europei, care nu mai sunt absorbite în piețele tradiționale Unde se vor duce? Care este interfața comercială prin care vor penetra o piață ca România și ce influență reală avem noi acolo?
– Spunem, mai mulți, mai demult, că vinul este cultură. Cum este și cum ai vrea să fie percepută vocea ta, a voastră, din acest punct de vedere?
Noi, micul grup VINARIUM, avem deja sintetizate cam toate etapele și temele care ar trebui parcurse pentru elaborarea unei strategii. Nu ne-am pierdut speranța că vom fi activați. Sigur că ar fi mai bine să începem din timp munca, și nu să așteptăm cea mai neagră criză, dar … cum spuneam, depinde cum vom folosi modelul Nokia.