Intr-o incercare de a contura un portret cat mai complet al vinului moldovenesc, in contextul anuntatei misiuni economice de promovare a producatorilor basarabeni la Bucuresti, Vinul.Ro a invitat un cunoscator al ambelor piete sa faca o scurta analiza a conjuncturii actuale din republica de peste Prut. Autorul randurilor de mai jos, Vlad Dumbraveanu, s-a ocupat, de lungul ultimilor ani, de importul si promovarea unor vinuri moldovenesti si georgiene in Romania. Titlul si intertitlurile apartin redactiei.
Articol de Vlad Dumbraveanu
In primul rand, trebuie subliniat faptul ca in prezent in Moldova exista un interes deosebit fata de aceasta ramura (a vinului – nn), iar acest interes se manifesta atat din partea consumatorilor cat si din partea producatorilor. O piata inchisa pentru importuri si orientata spre tarii Pana in 2011 inclusiv, piata a fost practic inchisa pentru vinurile din import. Vinul intra in categoria bauturilor alcoolice, era supus accizarii, activitatea de import si comercializare era supusa licentierii, iar conditiile de licentiere erau destul de restrictive, si insasi licenta costa destul de mult. In conditiile unei piete destul de mici, s-a ajuns la situatia in care nimeni nu era interesat in dezvoltarea importurilor de vinuri, la fel nu se dezvoltau producatori mici, asa ca moldoveanul de nivel mediu si mediu-plus, cand voia un vin mai bun, se limita de regula la Purcari, Acorex, Dionisos Mereni (desi mai apareau vinuri bune si la alti producatori). De mentionat ca magazinele din Moldova nu gazduiesc, de regula, mai mult de 10 – 12 producatori locali.
Oferta restransa si in mare parte de o calitate destul de slaba a defavorizat in mod constant consumul de vin, nemaivorbind de cultura consumului de vin sau educarea a publicului. In plus, cantitatile enorme de vin taranesc au facut ca vinul imbuteliat de pe rafturi sa adune praf. In schimb, vanzarile de bauturi tari (vodca, brandy etc) sunt incomparabil mai mari: in 2010 (evidenta dupa numarul de timbre de acciza eliberate agentilor economici – na) s-au vandut de cinci ori mai multe butelii de vodca si vinars decat vinuri. Asadar, in cea mai mare parte, consumatorul de vin din Moldova este insuficient educat in acest sens, cunoaste foarte putin despre vinuri in general si foarte putin despre vinurile din alte tari, in special (pentru foarte multi moldoveni, de pilda, vinul romanesc de astazi este definit doar de Murfatlar si Cotnari). Vinul devine „sic“ pentru tineri.
Se renunta la accize
Totusi, in randul tineretului, printre oamenii cu venituri medii si superioare, este considerat foarte „sic“ sa te pricepi la vinuri, sa poti povesti ceva din acest domeniu. Exista o curiozitate destul de pronuntata in acest sens, iar aparitia pe piata a unor vinuri precum F’autor, Pelicanu Negru, Equinox, Et Cetera sau Mezalimpe a dus la sporirea pronuntata a interesul consumatorului local si a perceptiei in general despre tot ce este legat de vinuri. Multi oameni incep sa inteleaga ca te poti mandri cu suprafete imense de beciuri si vita de vie, dar trebuie sa ai si vinuri bune, iar pentru a face vinuri bune nu este o conditie obligatorie investitia de zeci de milioane de euro in capacitati de productie si tehnologii. Desigur, nu poti compara un producator mare cu unul mic. Ei au obiective si scopuri diferite. Dar atunci cand vorbesti despre o tara, in care industria vinului este pe primul loc, este de neinteles faptul ca acolo nu exista si producatori mici, care completeaza cu succes oferta locala si ii bat, de multe ori fara drept de apel, pe marii producatori pe segmentul HoReCa. Cu toate astea, in prezent exista un deficit major de informatii legate de acest domeniu si destinate culturalizarii consumatorului. Totusi, se intampla si lucruri bune.
Din 2012, vinul a fost trecut din categoria de bauturilor alcoolice in cea a produselor alimentare si a fost eliberat de acciza. Asta inseamna ca se schimba tot ce inseamna licentiere, conditii de comercializare, import etc. Exista asadar premisele ca, in termen de o jumatate de an, datorita modificarilor legislatiei, sa se poata legaliza mai multi producatori mici, care pana acum au functionat practic in afara legii si sa apara si altii noi, sa apara vinuri din import, care au lipsit cu desavarsire pana acum. Sa speram ca in aceste conditii, consumatorul din Moldova se va apropia mai mult de vin, de acest domeniu fascinant, va avea multe de invatat si de inteles, ceea ce inevitabil va defini si multe tendinte din industria viti-vinicola.
Rusia isi spune din nou cuvantul
Pe de alta parte, e de luat in considerare si un alt aspect. Pana nu demult, producatorii moldoveni erau orientati spre exporturi masive catre est si vindeau in general vinuri demidulci si nu de cea mai buna calitate. Toate capacitatile de productie, stocare si imbuteliere erau organizate pentru o productie in masa, fara o selectie riguroasa a strugurilor, fara o idee de regionalizare, de indicatie geografica, nemaivorbind de Denumiri de Origine Controlata. Majoritatea nu se diferentiau intre ele cu nimic, iar oferta varietala era standard – Cabernet, Merlot, Pinot, Chardonnay, Sauvignon, Muscat. Ce se intampla acum in Rusia (iarasi, Rusia!) e pe cale sa revolutioneze industria moldoveneasca: Moscova vrea o lege a vinului, dupa modelul european, astfel incat sa scoata vinul in afara grupului de bauturi alcoolice. In plus, se doreste o definire foarte riguroasa a ceea ce poate fi denumit vin, avand ca obiectiv scoaterea din vanzare a produselor contrafacute, a bauturilor obtinute cu diverse adaosuri, inclusiv indulcitori si coloranti. Legea este in plina dezbatere publica si inca este prematur de vorbit despre forma ei finala, dar faptul in sine presupune ca vor interveni modificari importante in acest domeniu in principala piata de desfacere pentru majoritatea producatorilor moldoveni. In plus, pe piata interna, inevitabil, se vor confrunta cu aparitia vinurilor din import, cu care vor fi comparati. Speranta este ca toate aceste miscari legate de industria vinului din Rep. Moldova vor avea o influenta pozitiva si intr-un viitor nu foarte indepartat Rep. Moldova se va putea mandri nu numai cu imagini de beciuri fara sfarsit, dar si cu cateva branduri (etichete) de vin, recunoscute si apreciate la nivel international.