Vase de fermentare in forma de ou

Cimentul este folosit in constructia vaselor de fermentare inca din perioada imperiului roman, insa forma de ou a acestor vase este o noutate a vremurilor moderne. Aceste vase sunt o imbinare a doua concepte antice, dar realizata in perioada moderna a umanitatii: folosirea cimentului pentru vasele de vinificatie si forma rotunjita preluata de la amforele grecesti, care erau fabricate din lut. Si daca in perioada antica amforele erau folosite pentru transportul vinului, untdelemnului si granelor, astazi vasele in forma de ou sunt folosite pentru fermentarea mustului in procesul de vinificatie.

Publicitate
Domeniul Bogdan

Primul vas in forma de ou a fost comandat in 2001, de catre Michel Chapoutier, producatorului de vase de fermentare Marc Nomblot, a carui companie produce vase de fermentare inca din 1922. Astazi intre cei doi parteneri au aparut tensiuni ce probabil se vor finaliza in instanta, deoarece producatorul Nomblot a preluat ideea, producand la comanda astfel de vase, fara insa a cere acordul inventatorului, cu toate ca acesta din urma nu si-a protejat in nici un fel aceasta inventie.

Referitor la caracteristicile constructive ale vaselor, acestea sunt facute din nisip de Loire, pietris, apa nonclorurata de izvor si ciment. Nu se foloseste fier in constructia lor. Inainte de folosire se trateaza cu acid tartric si sunt testate cu o serie de solutii pentru a asigura necontaminarea vinului. Din 2001 firma producatoare Nomblot a vandut in jur de 800 de vase. Acestea se pot achizitiona in trei variante: 6hl, 16 hl sau 30 hl, cu inaltimi de 1,69 m, 2,20 m si respectiv 2,90 m.

Publicitate
Caloian

Gilles Lapaulus, Sutton Grange Winery, primul producator din Australia care a importat astfel de vase de fermentare afirma ca forma vaselor determina o mai buna uniformizare a continutului mai ales din punct de vedere a temperaturii, iar cinetica fermentarii este mai uniforma, fara suisuri si coborasuri prea mari. “In experienta mea cu Viognier, am putut lasa vinurile mai mult pe drojdii cu un bun control al caracterului reductiv si dand o textura buna, fara a influenta aciditatea vinurilor.”

Producatorul biodinamic Werner Michlits, din Meinkland, Austria, a observat ca diferenta de temperatura intre partea de sus si baza vasului este de 1°C, lucru care imbunatateste circulatia continua si lenta a lichidului.

Vinificatorul Jennifer Williams de la  Spottswoode, California, a declarat ca aceasta inventie ajuta la pastrarea caracterului natural la Sauvignon-ului adăugând în acelaşi timp bogăţia şi corp vinului. „Textura este aceeasi cu a vinurilor fermentate in baricuri fara a imprumuta aromele de vanilie si condimente, vinurile pastrandu-si astfel aromele fructate”.

In ceea ce priveste vinurile rosii Alvaro Espinoza a fost primul producator din America de Sud care si-a achizitionat in 2009 un vas de fermentare din ciment in forma de ou. A lucrat cu soiul Carmenere pe care l-a maturat pe drojdii dupa fermentatia malolactica. „Drojdiile sunt in continua miscare, ca in cazul batonajului, datorita formei oului. Vinul este mai greu de limpezit motiv pentru care inainte de limpezire vinurile au fost tinute in tankuri in 3-4 saptamani.” Concluzia in urma degustarii a fost ca ouale tancuri matureaza mai bine decat baricurile deoarece mentin fructuozitatea soiului, vinurile astfel obtinute fiind rotunde si catifelate.

Cercetatorul Maximilian Freund de la Centrul de Cercetare Geisenheim din Germania, a facut un studiul comparativ pe soiul Riesling intr-un vas de fermentare in forma de ou de 900 de litri, produs de Michlits si un vas de 900 de litri din inox. Concluzia a fost ca aceste vase in forma de ou nu sunt recomandate pentru Resling datorita aciditatii ridicate a soiului care corodeaza vasul, desi nu s-au inregistrat modificari senzoriale ale vinurilor. Se pare ca aceste vase  nu se recomanda a fi folosite in general in zonele septentrionale unde aciditatea vinurilor este considerabil mai ridicata.

Costurile de achizitie pentru aceasta inventie moderna nu sunt foarte mici. Desi un astfel de vas costa 3.000 de euro, pentru 6 hl si 6.000 de euro pentru 16 hl, costurile de transport sunt cele care cresc foarte mult cheltuielile de achizitie. Avand in vedere ca vasul cel mic are o greutate de 1,2 tone, iar al doilea de 2,6 tone de fapt transportul este cel care ridica considerabil costurile finale.