Vie Vin Vînju Mare – “radiografia reinventării” pentru 2020

Scriam lunile trecute despre ambițiile reînnoite ale antreprenorului Ion “John” Gîrniță (foto sus), de la Vie Vin Vînju Mare, și despre problemele majore pe care ploile și apoi seceta din vara-toamna 2019 le-au pus în calea realizării acestora. 2020 aduce o nouă abordare în activitatea acestei crame, care să rezolve atât ambițiile comerciale cât și dificultățile unui an viticol nefast. Am discutat cu proprietarul cramei și cu consultantul de management și vânzări Marius Dinu, pentru a afla care sunt provocările lui 2020 și răspunsurile producătorului la acestea.

Publicitate
Oprisor

Sortimentul de vinuri, refăcut pe segmentele de consum

Gama Domeniile Vînju Mare – care era anterior adresată segmentului “medium plus” și care conținea vinuri seci de aproximativ 24 lei la raft – a fost repoziționată și este propusă de acum consumatorilor în varianta cu vinuri demiseci, cu un preț adaptat segmentului “medium” din marele retail. 

Poziționarea “medium plus” a fost preluată de gama Vinul Principelui – vinuri fructate din punct de vedere aromatic și catifelate gustativ, cu albe și rose din recolta anului precedent și cu roșii cu un an în plus).

Publicitate
SelectWine

Vor exista vinuri ambalate la Bag-In-Box de 2 și 3 litri (“Prince Vlad” și “Domeniile Vînju Mare”), sau la 10 litri – pentru desfacerea către segmentul utilizatorilor profesionali din restaurante. 

La sticlă, vor fi disponibile gama Domeniile Vînju Mare (demiseci aduse la 14-16 lei preț de raft), Vinul Principelui – poziționate spre 20 lei – și trei categorii de Prince Vlad (două etichete de hârtie, la 30-32 lei – una pentru HoReca și una pentru retail și una cu etichetă metalică cu adresabilitate mixtă, la 35-37 lei)

Vinurile cele mai remarcabile ale cramei vor fi grupate în gama Emissarius și vor fi adresate sectorului HoReCa. Conceptual, această etichetă grupează, în fiecare an, produse manufacturate în loturi mai mici, în vase speciale, din struguri culeși la maturitate deplină, de pe parcele selecționate. Vor fi disponibile aici, în funcție de calitatea fiecărui an de recoltă, atât soiuri individuale cât și amestecuri de vinuri în care “româneștile tradiționale” (Fetească neagră și Tămâioasă românească) vor adăuga “nota locală” internaționalelor Cabernet Sauvignon, Syrah, Merlot, Sauvignon Blanc ori Chardonnay.

Un sistem articulat de prețuri, discounturi, promoții și bonificații pentru revânzători

“Fiecare canal de piață (retail internațional sau autohton, HoReCa) are un specific aparte, iar neadaptarea la acest specific a oricărei crame duce la rezultate nedorite”, a declarat consultantul de management și vânzări al cramei Vie Vin Vînju Mare, Marius Dinu. “E vorba de o politică unitară care să echilibreze în mod corect mixul dintre produsele adresate fiecărui canal, prețurile de listă ale acestora și ansamblul de discounturi + promoții + bonusări, ținând cont de cerințele (de preț final și profitabilitate) al fiecărui canal, de activitatea competitorilor și de așteptările consumatorilor”, a afirmat el fără să dorească să ofere alte amănunte. 

Organigrama completată – de la fermele viticole până la vânzări

Legat de resursa umană competentă – din ce în ce mai dificil de găsit și de loializat – Vie Vin Vînju Mare are acum o organigramă completată față de anii trecuți: de la fermele viticole până la biroul comercial și forța de vânzări (un nou director național pentru retail, cinci responsabili zonali și un birou comercial dedicat special colaborării cu retailerii din rețelele internaționale prezente în România). “International Key Account-urile – IKA – reprezintă cel mai important canal de piață din România” spune Marius Dinu, care ne-a declarat că activitatea comercială viitoare de la Vie Vin Vînju Mare va pune pe o axă prioritară relația cu acest tip de parteneri. El a mai explicat că, pentru a satisface noile obiective ale cramei, în 2020 vor fi reorganizate fluxurile și procedurile companiei, prin intermediul unui software care să integreze toate activitățile. Cu acest software, “controlăm mai bine producția, refacerea și implementarea noului sortiment, acoperirea teritorială pe segmentul de retail și dezvoltarea parteneriatelor cu retailerii internaționali”, a detaliat Dinu.