Vie-Vin Vînju Mare – renașterea unui ținut cu legende vechi de peste trei milenii

Un jucător mai vechi, dar cu ambiții reînnoite, apare în acest sezon în atenția publicului iubitor de vinuri: Vie-Vin Vînju Mare se alătură astfel “echipelor” care promovau vizibil Oltenia – Oprișor și Vinarte. Sticlele celor de la Vînju Mare le-am remarcat anul ăsta mai întâi la preselecțiile pentru Auchan (“raftul cu puncte Vinul.ro”), iar rezultatele de la Premiile de excelență ale revistei – o Medalie de Aur și una de Argint – au venit să reconfirme impresia inițială. Ne-am interesat, așadar, mai departe.

Povestea e străveche și recunoscută, ambițiile sunt noi și mari

Am stat de vorbă cu antreprenorul Ion (John, pentru cunoscuți) Gîrniță, unul dintre fondatorii Vie-Vin Vînju Mare, care spune că s-a hotărât să apese pedala de accelerație pentru promovarea vinurilor de acolo. Vrea să facă asta prin: refacerea strategiei sortimentale și a politicii comerciale, ca să răspundă rigorilor din retailul modern și cel tradițional, dar și HoReCa; game și etichete noi; concepte de vinificare moderne, dar care să exprime valorile cunoscute din vechime ale microclimatului local – cu soluri brun-roșcate și aluvionare bogate în calcar și climă temperat continentală cu influențe mediteraneene, ierni blânde și înghețuri rare.

Recunoașteri europene încă de la finalul secolului XIX

O paranteză pentru cine nu e tocmai la curent: dovezile meșteșugului de producere a vinului în zonă preced cu un mileniu nașterea lui Hristos, iar “mai aproape”, adică la începutul Erei noastre, vinurile erau unul dintre cele mai de succes produse comerciale din zonă, în special în schimburile cu grecii. Dar și mult mai târziu, la 1862, la una dintre primele expoziții comerciale de la Londra, vinuri de Vînju Mare – Orevița au fost selecționate în “reprezentativa comercială” a României pentru acel eveniment. Negru Vârtos, Negru Moale și Feteasca Albă erau “vedetele” regiunii la acele vremuri. Potrivit celor de la Vie-Vin Vînju Mare, prima confirmare internațională “oficială” a calității vinurilor roșii de aici a venit însă la 1898, când unul dintre ele a fost medaliat la concursul desfășurat cu ocazia Expoziției Economice de la Bordeaux. Și, ca să încheiem paranteza, trebuie menționat că odată cu începutul secolului XX, după devastările produse de invazia filoxerei, la Vînju Mare au apărut, pe lângă Tămâioase, Fetești albe și negre sau varietăți de Negru, mai multe soiuri noi care s-au aclimatizat cu succes: Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling italian.

Au urmat Marile Războaie și anii comunismului, în care accentul s-a mutat spre cantitate în locul calității, dar chiar și așa, la microclimatul local și-a spus cuvântul, la concursurile vremii Vînju Mare primind numeroase medalii.

Gamele cu care Vie-Vin Vînju Mare vrea să se afirme în perioada următoare sunt menite să asigure “oxigenul financiar” pentru funcționarea cramei, după cum anunță antreprenorul John Gîrniță (foto sus, dreapta)

“Lacrima de soare” și “Emissarius” – lansări pentru viitorul apropiat

Mai relevante pentru cele aproximativ 200 de hectare ale plantației actuale de la Vie-Vin Vînju Mare sunt, însă, recunoașterile de după 2000: Argint în 2003 la IWCB (urmat, până în 2018, de alte 6 medalii de aceeași culoare și încă două de Aur), Argint în 2004 la Wine Master Challenge de la Estoril (Portugalia), Starwine 2005 la International Wine Competition de la Philadelphia (SUA), Aur și Argint la Mondial du Rose (2012 și 2014) și, mai recent – pe o altă direcție comercială – Aur la Concursul Național de Bag-in-Box de la București (2018).

Vor exista vinuri ambalate la Bag-In-Box de 2 și 3 litri (“Prince Vlad” și “Domeniul Vînju Mare”), sau la 10 litri pentru desfacerea către segmentul utilizatorilor profesionali din restaurante. La sticlă, gama “Domeniul Vînju Mare” va fi poziționată la raft la 14-16 lei, “Lacrimă de soare” la 18-20 lei. Vor exista trei categorii de “Prince Vlad” – două cu etichete normale, la 30-32 lei (una pentru HoReCa și cealaltă pentru retail) și cealaltă cu etichete metalice, la 35-37 lei.

“Lacrimă de soare” este numele sub care se vor comercializa vinuri “tinere și sincere” – albe și rose din recolta cea mai recentă, roșii cu un an în plus, păstrând cu toate aromele fructate dar și un gust catifelat.

Vinurile remarcabile, grupate în gama “Emissarius”

O gamă specială – “Emissarius” – va fi dedicată “vinurilor remarcabile”: mai elaborate, din struguri culeși la maturitate deplină.

Vor fi disponibile atât mono-cepage, cât și amestecuri în care mici proporții din soiuri autohtone (Fetească neagră, la roșii, și Tămâioasă Românească, la albe) vor fi adăugate – cu echilibru și discreție – la soiurile cu mare recunoaștere internațională (Cabernet Sauvignon, Syrah, Merlot, Sauvignon Blanc și Chardonnay).

“În loc să distorsioneze caracterul vinului principal, îl pun și mai bine în valoare, aducându-i un contrapunct inedit și dându-i o notă de autohton care îl deosebește de versiunea originală”, spun cei de la Vînju Mare.

Ei explică alegerea acestui nume latinesc (emissarius = sol sau mesager) prin dorința de a semnifica o invitație la cunoaștere, la conectare cu spiritul acestui loc cu o bogată istorie în care contactele și schimburile internaționale au fost o constantă de secole.

Vie-Vin Vânju Mare în câteva date

  • capacitate totală de stocare – 12.000 de hectolitri;
  • prelucrarea primară a strugurilor cu utilaje din oţel inoxidabil şi prese cu presiune programabilă de ultimă generaţie;
  • capacitatea de fermentare în rezervoare de oțel inoxidabil cu temperatură controlată – 900 de hectolitri pentru vinurile albe şi de 600 de hectolitri pentru vinurile roşii;
  • capacitatea maximă de prelucrare – 35 tone struguri pe zi;
  • maturarea vinurilor roșii se face în baricuri din stejar românesc de 225 litri;
  • îmbuteliere automatizată în sticle de 0,75 litri, miniaturi de 0,25 litri cu închidere metalică tip Pilfer, bag-in-box.

Numele de Vînju Mare pare să aibă o istorie interesantă, potrivit legendelor preluate de actualii proprietari: până în urmă cu câteva secole, de milenii, aici erau păduri întinse de ulmi (popular “gâj”, latinizat în “vânj”, articulat “vânju”). Acești arbori, în creșterea, viețuirea și apoi în moartea lor pe aceste locuri, sunt parțial responsabili de solurile brun-roșcate care hrănesc astăzi vița-de-vie.

Vie-Vin Vînju Mare
Str. Unirii Nr 2
Vînju Mare
Mehedinți, România
www.vvm.ro