Dosar Oltenia: Vinarte – „printi si bolovani“

SOARELE PESTE BOLOVANU

La o aruncatura de bat de Samburesti se gaseste centrul viticol Castel Bolovanu – o crama inceputa de vreun boier al locului inainte de al doilea razboi mondial, confiscata si transformata de comunisti in CAP imediat dupa 1945. Inima e formata din pante terasate, cele patru niveluri fiind simetric despartite de calea de acces catre crama. Pantele sunt destul de abrupte si trec deseori de 10 grade (pana la maxim 18 grade) – adica drenaj rapid, putina umiditate pentru radacinile viilor, deci predispozitie pentru acumulari importante de zahar. Pamantul brun-roscat argiluvial, bogat in pietris, tradeaza prezenta oxizilor de fier, esenta pentru viitorul extract al vinurilor rosii. Ploile au erodat varfurile pantelor, scotand la iveala… ati ghicit, bolovani. Multi, rotunzi, mari. Langa darul naturii, oamenii sfintesc locul, dandu-i tot ceea ce au invatat de la buni si strabuni – copilit, plivit, carnit traditional. Fara irigare: calitate, nu cantitate! Printre omenii care sacralizeaza acest loc se numara si vinficatorul Ion Treanta, care, din pasiune pentru vinuri si vie, este in stare sa stea afara doar in camasa, timp de mai bine de o jumatate de ora, la temperaturi de de 2-3 grade, ca sa iti arate si sa vorbeasca despre structura solului din zona.

Viile sunt aerisite, plantele au libertatea sa-si construiasca un trup viguros. Din cele aproape 60 de hectare detinute aici de Vinarte, 20 de hectare vor intra pe rod abia la anul. Mai jos de drumul spre crama se naste Cabernet Sauvignon-ul care va merge, in cea mai mai parte, in sticlele de Castel Bolovanu. Sunt cele doua terase inferioare, spre care se scurg ploile, si unde strugurii ating un grad de maturitate o idee mai mic decat cei de sus, de „la soare“. Aici se nasc vinuri dupa traditia veche, de sorginte franceza, care spune ca via trebuie sa sufere ca sa fie vinul bun. Teoretic, sansele de a rata punctul de maturizare deplina a strugurilor sunt de un an-doi pierduti la fiecare deceniu. Practic, inca nu s-a intamplat din 1999, anul primului Cabernet Sauvignon „Soare“. La Bolovanu s-a minimizat interventia chimica si s-a inceput lucrul cu gunoi de grajd. Butucii sunt taiati cu sadism, astfel incat sa nu poarte nici unul mai mult de un kilogram de struguri, indiferent de varsta. Adica 5 tone la hectar, echivalentul a maxim 3000- 3.500 de litri de vin. Pe langa Cabernet Sauvignon, se experimenteaza cu Negru de Dragasani, Marselan, Novac si Syrah. Pentru viitor. In crama, se aliniaza baricuri de 1- 3 ani, de la Demptos pana la Seguin Moreau. Se cauta echilibrul intre ele, se calculeaza varste, intensitati aromatice, perioade de maturare apoi, cand reteta e clara, se nasc 50-60 de mii de sticle de Castel Bolovanu si 10- 15 mii de sticle de Soare. La un moment dat, cand toata via va fi pe rod, se vor produce 100.000 si, respectiv, 50.000 de sticle. La Castel Bolovanu se fac vinuri cu un ciclu de productie de 3-4 ani, cum rar se intalnesc in Romania. Asa ca, data viitoare cand turnati „o raza“ de Soare in pahar, luativa cateva minute de repaos de la ce faceati si incercati sa va bucurati de rezultatul acestei munci migaloase.

Spre Starmina

Urmam drumul vinului: Bolovanu se imbuteliaza la Starmina, nu la fata locului. Ajungem pe o ceata infernala, la multe ore dupa ce bezna a cuprins Oltenia asa cum doar aici se poate intampla – deplin, fara replica, fara speranta aproape. Bezna totala, sa deschizi ochii larg si sa nu-ti vezi mana… Crama vine ca o salvare. Imbucam cate ceva, ne minunam de un Negru de Dragasani facut in Mehedinti (si acesta, si Novac-ul au obtinut DOC pentru Starmina) si un Riesling d’Excellence care unge gatul ca un ulei vindecator, iar doua zi continuam cu Sauvignon Blanc, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra. La Starmina sunt 72 de hectare dedicate vinurilor rosii si 106 pentru vinuri albe. Exista mai mult din accident: cat pe ce sa fie un combinat de apa grea. Noroc ca unora le-a placut locul si au facut o ferma de partid, cu vii, cu „oratanii“, porci, cu tot ce trebuie pentru chiolhanele de stat, iar combinatul l-au facut pana la urma la Halanga, langa Drobeta Turnu- Severin, povesteste Iustin Urucu, sef peste vinificatia de la Bolovanu si de la Starmina. Din vechea ferma au mai ramas cateva rotoare. Restul e nou, dichisit si gata de oaspeti. Daca aveti drum prin zona, nu ezitati sa va abateti – la Bolovanu sau la Starmina, pentru un singur motiv: dupa ce vorbiti cu oamenii de aici, vinurile au alt gust. In plus, in afara de cainii din rasa „Negru de Dragasani“, omniprezenti la cramele din Oltenia, il veti putea intalni pe Athos, probabil cel mai intelept motan din Mehedinti. Cel putin asa pare, cand patroneaza imperial din balcon mersul lucrurilor in curtea cramei, cu un aer pe care doar un motan supradimensionat stie sa si-l asume.

CRAMA CASTEL BOLOVANU
ADRESA:
Loc. Dobroteasa, jud. Olt
SUPRAFATA: 60 de hectare
SOIURI: Cabernet Sauvignon, Negru de Dragasani, Marselan, Novac si Syrah.
CRAMA CASTEL STARMINA
ADRESA:
Loc. Rogova, jud. Mehedinti
SUPRAFATA: aproximativ 180 de hectare
SOIURI: Negru de Dragasani, Riesling, Sauvignon Blanc, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra.

Alte materiale:

Calatori prin Tara Cramposiei si dincolo de ea

Oltenia – extract, structura, mineralitate

Un neamt calare pe butoaie. La Stirbey

La Dobrusa se rescrie relieful

Vinuri, Victoria si politica la CVI