Vinul, între gastronomie și hipstereală?

Două tipuri de consumatori se detașează mai vizibil – ca vectori ai creșterii – în ultimii ani, când vine vorba de “vinuri bune” (citește “mai scumpe decât media”): businessman-ii potenți financiar – în segmentul dominat de cramele de renume internațional; și hipsterii & unii IT-iști – în segmentul de “vin social”, mai ieftin, de regulă, decât al primei categorii, și consumat în spații adeseori “neconvenționale”.

Publicitate
Domeniul Bogdan

Departe de mine vreo notă peiorativă la adresa vreuneia dintre tipologiilor de mai sus. Dar – cum ambele categorii se disting ca vectori de creștere, și în special în ceea ce privește noutățile – o mică încercare de definire cred că se impune. Și da, sunt conștient de dificultatea demersului în privința celei de-a doua categorii, în care sociologi mai profesioniști și mai prestigioși și-au “rupt dinții” (încercând să “radiografieze” un segment care refuză să se lase “prins”).

O să expediez rapid (și superficial) prima categorie, pentru este mai ușor de lămurit: “businessman-ii” văd vinul ca o parte a gastronomiei și ca o exprimare a statutului socio-economic și “de brand” – ambele, utile atât pentru satisfacția personală cât și pentru afaceri (indiferent de ce natură ar fi ele).

Publicitate
IPPU

În privința celei de-a doua categorii, – care refuză să se lase judecată după aparențe – atât motivațiile cât și explicațiile sunt mai nuanțate. Pentru că “hipsterii” sunt, de regulă, percepuți ca evitând – în mai toate aspectele vieții – “căile bătătorite, mainstream”, preocupați de consum etic și sănătos, de “natural” și de “organic”, adeseori de “vintage”. În cazul lor, consumul e, de regulă, însoțit de o gastronomie mai puțin “pretențioasă” (dacă admitem că burgerul nu e o culme a sofisticării, fie el și vegetarian). Sigur că și ei, din păcate (ca noi toți, de altfel), sunt victime ale manipulărilor și “trendurilor”: tocmai pentru că sunt “grosul generației urbane următoare” – de multe ori cei mai vizibili, cei mai strălucitori! – sunt ținta celor mai subtile și intense campanii de “influențare”. Iar asta se vede cel mai strident atunci când reuniunile privite de alții drept “hipsterești” sunt animate de cidruri de la branduri internaționale mainstream, de mixuri alcoolice după rețete deja mainstream în alte țări și de vinuri din surse și cu argumente identitare sau calitative îndoielnice.

Și, ca să revin acum la “oile noastre”, mă macină o curiozitate: cum va arăta vinul viitorului apropiat? Mă refer la cel românesc.

* Sursa foto: Pexels.com