Vinul românesc în lumea largă: În micul Luxemburg, un cuplu promovează vinuri de înaltă calitate din România

Autorul articolului de mai jos – Christian Kempe – este oenolog, absolvent al Universității din Geisenheim (Germania). De-a lungul ultimelor decenii, a activat ca manager de sucursală pentru Unterberg und Berts în Koln, manager de categorie “vinuri și spirtoase” și manager de operațiuni online pentru Karstadt Warenhaus GmbH și ca Senior manager pentru Springlane GmbH în Dusseldorf, pentru ca în prezent să conducă propria companie de consultanță – The Right Spirit.

Christian este membru în juriile a numeroase concursuri internaționale de băuturi, între care și IWCB-VINARIUM.

Traducerea articolului a ajuns la noi prin amabilitatea organizatorilor IWCB.

Intertitlurile aparțin redacției.

Marzena m-a salutat cu bucurie în noul ei depozit de vinuri. Am întâlnit-o pe tânăra poloneză, care locuiește în Luxemburg de șapte ani, la un târg de vinuri. Acolo mi-a povestit despre munca ei pentru importatorul român de vin Georges Lazu, mi-a povestit cât de mult se bucură de munca ei și cât de entuziasmați sunt clienții din Luxemburg de vinurile românești. Atunci mi-a spus că seful ei, Georges, se va retrage în curând și afacerea o va prelua ea împreună cu soțul ei, Gabriel. Cuplul se deplasează de mai multe ori pe an în România pentru a alege vinurile pentru sortimentul lor, direct de la producător.  Acum se află chiar in fața depozitului ei. S-au mutat recent. Magazinul lui Georges a fost într-o zonă îndepărtată, dar noul depozit este situat convenabil într-un parc comercial, chiar lângă ieșirea de pe autostradă către Kirchberg, cartierul Luxemburg, unde se află autoritățile UE, băncile și companiile de asigurări. Nu este foarte mare, dar are aer condiționat și este compartimentat bine. Este VinsRoumains.com – Liquid Happiness

Nu doar vin, ci și artă

Un membru al ambasadei române ajunge chiar acum, în SUV-ul său. Marfa este deja ambalată pe un palet. Marzena își consiliază clienții bine și este un bun ambasador al vinurilor românești moderne. Spațiul de bagaje este plin și își vorbesc puțin. Domnul remarcă noile picturi atârnate pe pereți. Căci, pe lângă pasiunea pentru vinuri bune, Marzena se dedică picturii în timpul liber. Picturile care nu sunt în expoziții decorează pereții depozitului.

Între timp a sosit și Gabriel și mi-a adus sandvișuri de la un restaurant învecinat și desface rapid primele vinuri, care au ajuns în ultimele zile. Cei doi încă mai lucrează la sortiment și înlocuiesc, de asemenea, unele dintre vinurile pe care predecesorul lor le administra.

Georges Lazu a fost unul dintre primii români care au venit la Luxemburg în 1975 și a fost, de asemenea, unul dintre primii români care a primit cetățenia luxemburgheză. De-a lungul timpului, el și-a tot adus vinuri din România, precum și pentru colegii români care au venit în anii 1980 în această țară. Ceea ce a început ca un hobby a evoluat de-a lungul timpului într-un mic import de vinuri. Cu toate acestea, Georges a furnizat românilor în principal vinuri care erau la modă în acea perioadă în România. Dar, după cum știm, situația s-a schimbat rapid, astfel încât acum Marzena și Gabriel doresc să aducă vinurile moderne din România mai aproape de locuitorii Luxemburgului. Luxemburgul este în același timp o piață ușoară dar și dificilă pentru vinurile străine. Dificilă datorită apropierii de Franța și a amprentei culturii vinului francez. Ușoară, deoarece mai mult de jumătate din locuitorii Luxemburgului nu sunt de aici și sunt deschiși noilor tendințe și idei.

Rețeaua de contacte extinsă transformă un mic eveniment în minifestival

Marzena și-a făcut multe contacte în cercurile diplomatice de-a lungul anilor, iar Gabriel este bine conectat în lumea afacerilor. Deci, întreprinderea lor s-a dezvoltat rapid. De exemplu, când au hotărât într-o vineri, înainte de Rusalii, să organizeze un mic eveniment cu finger food în duminica de Rusalii și l-au anunțat prin Facebook și whatsapp, s-a transformat spontan într-un mare festival de vin, cu mulți vizitatori entuziasmați.

Dar să revenim. După băutura de bun venit, un vin spumant extra brut, produs după metoda clasică de fermentare la sticlă, ni s-a servit un Chardonnay din Dealu Mare 2016, cremos și echilibrat, cu arome elegante de fructe proaspete. Gabriel îmi povestește cu mândrie despre podgorii, despre condițiile terroir-ului și despre microclimat. În timp ce mușcam din sandvișul meu, următorul client a sosit deja și am observat că Marzena și Gabriel și-au adus mâncare de acasă. Gabriel imi explică că sunt vegani și că acesta este noul lor stil de viață. Gabriel este mândru de faptul că și Marzena este o bucătăreasă fantastică și ambii visează să deschidă un restaurant vegan, pe lângă comerțul cu vin. Noul client ni s-a alăturat și ne ascultă cu mare atenție.

Soiuri românești pentru publicul luxemburghez

Gabriel povestește că ei încearcă să ofere soiuri de struguri bine cunoscute în Luxemburg, prin intermediul cărora se ajunge rapid la conversații cu clienții. Pe termen mediu, el și Marzena nu doresc să mai ofere 7 sau 8 sticle de Cabernet Sauvignon, ca astăzi, ci doar două bine selectate. Ei intenționează să le înlocuiască cu vinuri din struguri românești. Entuziasmul clienților este deja atât de mare încât mulți oameni cer vinuri “românești”. Per ansamblu, în Europa de Vest cultura vinurilor din România este o necunoscută. Mulți iubitori de vin nu știu nici măcar că regiunea din jurul Carpaților este una de început al viticulturii în Europa. În plus, soiurile de struguri din România sunt la fel de necunoscute.

Gabriel își toarnă acum un vin roșu din 2009 din Republica Moldova, pe care l-a desfăcut de după-amiază. Un vin dens, expresiv,  care are încă un potențial incredibil de maturare. În mod spontan, clientul care ne-a ascultat până acum, decide să cumpere o cutie. În sfârșit, și spațiul său de bagaje va fi plin.

Entuziasmul unor importatori de nișă poate aduce notorietate vinurilor din România

Luxemburgul nu poate fi comparat cu alte țări din Europa de Vest. Este o țară mică, în care comunicarea este mai ușoară și în care predomină o mare internaționalitate. Dar și în țări precum Marea Britanie și Olanda, gastronomia de lux cunoaște vinurile românești moderne și de top. Iar în țările în care mulți muncitori români calificați s-au mutat în ultimii ani, cum ar fi Scandinavia, Germania și Austria, cererea de vinuri de înaltă calitate crește. Deși concurența pe piață este foarte puternică și vinurile românești au nevoie de explicații, datorită entuziasmului unor oameni precum Marzena și Gabriel, acest lucru se va schimba cu siguranță foarte repede. Globalizarea duce la unificarea calității și gustului, astfel încât consumatorul va recunoaște potențialul vinurilor din România.