Vinul romanesc nu se teme deocamdata de incalzirea globala

De ani buni se vorbeste, mai argumentat sau nu, despre incalzirea globala. Despre posibilele efecte, cele mai multe, catastrofale, care ar urma sa apara, in mai multi sau mai putini ani. De ceva vreme, problema este tot mai des analizata si in lumea vinului. Bordeaux, Napa Valley si alte regiuni viticole de renume au facut obiectul a numeroase studii, in care oenologi, meteorologi si chiar sociologi au studiat impactul pe care l-ar avea modificarile climatice asupra vinului si a consumului de vin. Avem incalzire globala si noi, in Romania? Sau nu? De la aceasta dilema a pornit ideea de a intreba cativa specialisti din vinul romanesc despre modificarile climatice din ultimii ani, despre efectele lor asupra viei si, implicit, a vinului si despre masurile pe care le pregatesc in cazul in care temperaturile ar lua-o razna.

„ACUMULARI DE ZAHAR IMPORTANTE”

De 20 de ani e legat de Dealu Mare. De 16 a inceput colaborarea cu producatorul care a dat semnalul renasterii vinului romanesc, SERVE, iar de 9 ani lucreaza numai la crama acestuia din Ceptura. Aurel Rotarescu a simtit pe propria piele cum a evoluat vremea in Dealu Mare si a constatat o crestere a alternantei uscat – umed si rece – cald, atat ca frecventa, cat si ca amplitudine. „Au fost ani in care uitasem cum e sa ninga sanatos, 2005-2008, pentru ca apoi sa vina 2009-2010 cu ninsori abundente si temperaturi foarte scazute”. Cu toate acestea, aceste modificari climatice nu au afectat foarte mult fluxul tehnologic al producatorului din Dealu Mare. „Am inceput culesul si in 23 august, dar si la jumatatea lui septembrie. Practic, vita infloreste tot in prima parte a lunii iunie si anumite soiuri se recolteaza tot in noiembrie”, precizeaza vinificatorul de la SERVE.

Aurel Rotarescu a sesizat si altceva. „In ultimii ani au fost acumulari de zahar importante, insa multe se datoreaza controlului mai atent al productiilor. Au contat si conditiile climatice. Insa nu intotdeauna benefic. Uneori este o caldura atat de puternica incat acumularea normala de zahar se blocheaza. Concentratia de zahar din strugure creste, insa acest lucru se datoreaza deshidratarii, lucru care nu are darul sa ne bucure prea mult”. Aurel Rotarescu a constatat si o crestere a interventiilor in vie. Insa nu numai din cauza modificarilor climatice. „Acum avem mai multe informatii, e pacat sa nu le folosim. Nu uit nici acum situatiile din primii mei ani de activitate cand, in cateva zile, s-a irosit munca de un an. Totusi, oricat de bine ai fi pregatit si oricate interventii ai face, nu e suficient. Daca n-ai si un pic de noroc, tot degeaba”. Pentru SERVE, incalzirea globala nu constituie, deocamdata, o problema. Si chiar daca efectele ei s-ar manifesta mai pregnant, Aurel Rotarescu crede ca ar exista solutii. ”Vom cauta expozitiile mai putin insorite sau mai bine alimentate cu apa. Insa o crestere a mediei de temperatura cu o valoare de pana la doua grade, situatie care ar fi dramatica pentru alte plante, ar putea fi suportata mai usor de vita de vie, mult mai rezistenta la arsita si la seceta”.

„IN ULTIMII DOI ANI, INTARZIERI FATA DE NORMAL“

Modificarile climatice nu-l sperie nici pe Liviu Grigorica, om care face vinuri din 1993. Oenolog la Oprisor din 2007 si implicat in tehnologia de vinificatie incepand cu 2009, Liviu Grigorica afirma ca, in vestul Olteniei, s-a constatat o devansare cu circa 10 zile a perioadei de maturare tehnologica a strugurilor. Totusi, la Oprisor, decizia de a recolta strugurii rosii la atingerea maturitatii polifenolice a facut ca aceasta devansare sa fie oarecum compensata. Liviu Grigorica stie ca, din punct de vedere statistic, in ultimii 40 de ani s-a constatat o crestere a temperaturii si o diminuare a precipitatiilor, dar face precizarea ca, in ultimii ani, la Oprisor nu s-au constatat modificari importante ale climei, in sensul unei incalziri accentuate. Ba chiar „ultimii doi ani au inregistrat intarzieri fata de normal, fie din cauza gerului sau zapezilor, fie a regimului termic ori pluvial”. Iar in aceste conditii, „in 2008 am constatat acumulari mari de zaharuri, insa 2009 a fost normal din acest punct de vedere, iar in 2010 pot spune ca acumularile au fost reduse”, declara Liviu Grigorica. Si chiar daca incalzirea globala si-ar face simtita prezenta mai apasat, oenologul e de parere ca vinul romanesc nu va avea de suferit: „Vinificatia a trecut in ultimii 30 de ani prin multe transformari, stiinta, tehnica, experienta si, de multe ori, bunul simt ori intuitia influentand multe decizii de productie. Cred ca in acest moment cunostintele oenologului in domeniul biotehnologiilor precum si controlul riguros al vinificatiei pot rezolva in Romania problemele aparute din cauza incalzirii globale. Exista in acest moment tehnologii si tehnici folosite pentru a recolta mai repede, pentru a obtine un randament mai mic alcool/zahar in timpul fermentatiei, ori pentru a compensa lipsa aromelor primare din struguri. Trebuie doar sa infruntam noile provocari, sa invatam mai mult, sa comunicam, sa fim mai adaptabili si mai inventivi”, afirma Liviu Grigorica.

„2010, ANUL CEL MAI ECHILIBRAT”

Stramutat cu arme si bagaje in zona Dragasanilor, Oliver Bauer, oenologul de la Agricola Stirbey, a constatat pe propria piele capriciile vremii din Romania ultimului deceniu. „Si in secolul trecut au fost perioade de seceta si vreme rece, cu umiditate ridicata in timpul recoltei. Se pare ca suntem martorii unui interval cu conditii putin mai instabile. In toate directiile! As da ca exemplu trei ani, 2005, 2007 si 2010. Primul a fost foarte rece si cu multe precipitatii. 2007 a fost pana in prezent cel mai calduros si secetos an din intreaga mea cariera de oenolog, nu am avut strop de ploaie timp de trei luni. 2010 a fost cel mai echilibrat, cu indeajuns de multe precipitatii, cu suficient soare si cu perioade bune si echilibrate de frig, exact cand a trebuit. Pot sa adaug la aceasta enumerare si anul in curs, pentru ca nu a mai fost niciodata atat de frig pana in luna iulie. Deci, e greu de vorbit despre incalzire globala la Dragasani. La fel de bine putem spune racire globala sau ploaie globala”, spune Oliver Bauer, care e de parere ca nu clima e de vina pentru „influentele negative” care au atins vinul, precum nivelul mare de alcool, vinurile prea corpolente, fructul prea copt… „Motivul principal e omul si convingerea ca totul e permis. De zeci de ani se creeaza plante cu capacitate tot mai mare de productie si, in acelasi timp, cu nivel mai mare de zahar, de culoare. Drojdiile si alte tratamente sunt folosite spre a scoate mai mult alcool, mai multa culoare, mai mult corp. Multi nu mai culeg strugurele cand e copt, ci doar cand e supracopt, motivand ca acestea ar fi cerintele pietei. Si noi dam vina pe incalzirea globala pentru ca vinurile noastre au ajuns sa arate ca un „body-builder” pe tratament cu steroizi? Ridicol si neonest”, sustine oenologul din Dragasani.

Pentru Oliver Bauer, solutia luptei cu incalzirea globala vine de la natura. „Va trebui sa ne adaptam la ce ne ofera natura. Invers – ceea ce facem acum, nu va functiona. Lucrul cu natura inseamna lupta, schimbare si adaptare continua. Sa stii sa ai grija de o plantatie veche cu soiuri vechi. O planta care a trait de decenii intr-un singur loc nu cred ca e prea impresionata de o usoara modificare a temperaturii. Dar chiar daca faci tot ce este posibil, natura iti poate lua totul intr-o clipa. Dar asta e jocul, asta e riscul!”, afirma Oliver Bauer, care nu este de acord cu o implicare si mai puternica a tehnologiei in vinificatie: „Cativa producatori din Bordeaux discuta acum despre cum sa micsoreze artificial nivelul zaharului, in principal la Merlot. Nu pot sa fiu de acord. Acum cativa ani au introdus concentratorul de must, acum se intorc in sens opus? Insa, alti producatori se gandesc la solutii rezonabile, cum ar fi sa cultive alte soiuri. Si, daca nu mai este posibila cresterea vitei de vie intr-un loc, trebuie sa ne mutam in zone cu conditii prielnice”, sustine Oliver Bauer.