De ce bio? De ce biodinamic? Doar marketing sau o alegere de viață?

Rândurile de mai jos au fost redactate ca o prezentare despre viticultura și oenologia practicate la Domeniul Bogdan, Dobrogea, cu ocazia lansării newsletterului “Recomandat de Curator & Connaisseur & Friends”, în cadrul Artisan Food Market București, iunie 2022.

Publicitate
Vinarte

De ce?

Răspunsul la prima întrebare e foarte simplu, pornind de la etimologia cuvântului: bios = (care are de-a face cu) viața. Suntem “programați genetic” (și educați social) s-o păstrăm și s-o prelungim cât mai mult cu putință. Atât pe-a noastră, cât și pe cea a apropiaților noștri – un concept care pornește de la copiii biologici și poate ajunge – hăăăt! – până la întreaga planetă sau chiar până la ORICE formă de viață (discuțiile pe acest subiect au multe aspecte și pot continua aproape “până la capătul zilelor”, așa că n-o să intrăm în ele, important e să păstrăm în minte ideea principală: ne preocupă viața și am vrea s-o conservăm). 

BIO – biologie, economie, etică, filosofie

Conceptul de “agricultură BIO” se preocupă și el, evident, să păstreze, să prelungească viața. Dar pe-a cui? Doar pe a noastră, a oamenilor care practică agricultura? Doar pe cea a plantelor care ne hrănesc? Doar pe a altor viețuitoare de pe pământ, din ape și din aer, care asigură hrana noastră și hrana hranei noastre? Sau ȘI pe cea a unor organisme despre a căror funcționare și utilitate nu prea știm mare lucru momentan, sau despre care știm clar că ucid plantele și animalele care ne hrănesc?

Publicitate
Caloian

Indiferent dacă sunteți de partea celor care justifică ORICE preț plătit de alte vietăți (sau altfel de resurse) pentru supraviețuirea speciei omenești sau dacă îmbrățișați ideea că specia umană e doar o rotiță mică dintr-un agrenaj gigantic, universal, a cărui mărime ne depășește imaginația și al cărui scop (dacă există) nu-l cunoaștem, cred că e mai precaut să fim de acord azi că nu știm destule încât să avem o opinie extremă definitivă. Și e important să încercăm să ne conservăm viața de azi, atât cât putem, lăsând totuși viitorului și resursele necesare rezolvării dilemei “dacă să mâncăm toată mâncarea azi sau să mai lăsăm ceva și pentru mâine”.

Tradus în fapte măsurabile, certificabile, BIO presupune o varietate foarte mare de proceduri de producție cât mai puțin agresive cu mediul – agricole, zootehnice, de prelucrare a materiilor prime etc. Nu fac excepție nici vinurile – produsul pentru care ne aflăm aici.

BIOdinamic – o istorie contestată

Dacă în sens larg conceptul de agricultură / zootehnie / piscicultură șamd care poartă certificarea BIO stabilește un set de criterii minimale care permit cât mai multor producători să existe cu respectarea vieții înconjurătoare și a mediului, conceptul de agricultură biodinamică implică o altă perspectivă și un set de criterii care la includ și le depășesc pe cele numite simplu BIO. 

Biodinamica a fost acuzată încă de la fondarea, în 1924, de către intelectualul Rudolf Steiner, că este o pseudoștiință ale cărei premise – ca existența unei “forțe a vieții” – și precepte ori rețete nu pot fi susținute de realități măsurabile. Biodinamica abordează agricultura de pe poziția conservării întregului sistem ecologic și o leagă de universul mai larg, cosmic (între care efectuarea unor lucrări în funcție de fazele lunii și de un calendar celest). Adversarii acestei abordări insistă asupra faptului că nu poate fi dovedită eficiența unor proceduri ca îngroparea unor coarne de bovine în pământ la începutul iernii, pentru refacerea solului în primăvară, sau a amplasarea de cuartz pentru atragerea unor energii speciale în zonă. DAR… această eficiență nici nu poate fi negată – iar în lipsa unor explicații măsurabile la întrebări precum “de ce celula se divide”, “de ce cresc plantele”, “care este exact rolul unor vietăți aparent inutile într-un ecosistem” șamd, există din ce în ce mai mulți oameni care cred în biodinamică. În sprijinul lor, cu timpul, încep să apară măsurători și analize imposibil de făcut acum un secol sau acum 50 de ani, care compară componentele produselor agricole obținute pe căi biodinamice cu acelea ale agriculturii convenționale și demonstrează că acestea din urmă nu sunt cu nimic inferioare. Iar dacă economia modernă, așa cum a fost ea gândită până acum, pare să dea dreptate adepților agriculturii “convenționale” (fără pretenții de certificare BIO sau biodinamică) – și anume că e “mai eficientă” – chiar și ultimele evoluții pandemice ar trebui să ne facă să ne mai gândim dacă nu cumva riscăm să pățim și cu producția agricolă ceea ce am pățit ca specie umană obligată să “stea pe loc” timp de mai mult de doi ani. 

Dovezile actuale, din măsurători și observații directe

De altfel, ceea ce insistă să prezinte și îndrumătorul și certificatorul acestor vinuri bio și biodinamice pe care le degustăm azi de la Domeniul Bogdan, Doctorul în agricultură, universitarul și practicianul Leonello Anello, sunt tocmai studii comparative: zeci de mii de analize de laborator asupra compușilor prezenți în vinurile convenționale și cele biodinamice, observații și măsurători comparative de recolte pe perioade mari de timp, gradul de sănătate și reziliență a plantelor și a unor întregi microsisteme.

Nu în ultimul rând: dacă acum 20 de ani, când am intrat eu în lumea vinurilor, cele BIO (de biodinamice nici măcar nu auzisem) erau acuzate de slabe performanțe în privința stabilității în timp, a evoluției pozitive, a complexității și calităților generale organoleptice, acum prima demonstrație dacă BIO(dinamica) dă rezultate pot fi chiar vinurile de față: gustați-le și întrebați-vă în primul rând dacă gustă a vinuri, uitați-vă la vârsta lor, observați dacă vă dau sau nu satisfacție și apoi cântăriți și restul argumentelor “pro viață” pe care le propun. Până și marketingul poate avea o funcție informativă și educativă prin care-și seduce audiența.