Vinurile BIO românești, tot mai vizibile internațional. Consultantul Philippe Cambie (Domeniul Bogdan): trebuie promovată viticultura națională în ansamblul ei

La începutul anului, prestigioasa publicație Wine Advocate a publicat, pentru o audiență globală, sub semnătura lui Mark Squires MW, 41 de note de degustare despre vinuri românești. Prin însăși mărimea plutonului de vinuri recenzate, a fost o premieră care aduce țării noastre vizibilitate internațională. Dar un alt aspect m-a preocupat, și anume un diferențiator care tinde să capteze tot mai mult interes în economia mondială a vinului – certificarea BIO.  Între vinurile din Wine Advocate, singurele BIO românești (de la Domeniul Bogdan, din Dobrogea) au fost evaluate la 87-89 de puncte. Dincolo de Wine Advocate, tot în prima parte a anului, tot de la Domeniul Bogdan, un Muscat Ottonel a fost selectat pe lista scurtă (cu doar 11 recomandări) la târgul internațional din Franța Millesime Bio. Ulterior, la primul concurs din România dedicat acestui tip de vin, Domeniul Bogdan a ocupat primele locuri la toate cele trei categorii (albe, rose și roșii). Decis fiind să acordăm mai multă atenție segmentului BIO, am discutat prin e-mail cu consultantul francez al cramei dobrogene – renumitul Philippe Cambie, ale cărui vinuri au primit de-a lungul anilor de 15 ori 100 puncte Robert Parker (o performanță rară la nivel global). L-am întrebat despre specificul Dobrogei, despre șansa soiurilor românești de a deveni cunoscute… și despre posibilitatea ca un vin din România să primească vreodată scorul perfect. La unele întrebări a răspuns clar, la altele răspunsurile conțin doar indicii pe care fiecare le deslușește cum vrea. Interviul a fost realizat cu sprijinul Simonei Paly (fostă Andrieș – ea însăși un profesionist împlinit, despre care puteți citi aici), colegă a lui Philippe la Centrul Oenologic Groupe ICV din Beaumes de Venises – ajutor pentru care-i mulțumim. Imaginile provin din arhiva intervievatului, introducerea, titlul și intertitlurile aparțin redacției Vinul.ro.

Publicitate
Oprisor

Pe măsură ce vor fi mai cunoscute viile, cu gastronomia locală de partea noastră, vom obține rezultate mai bune (de vizibilitate) în viitor

– Cum evaluați performanța vinurilor BIO în aceste degustări cu vizibilitate internațională?

Cred că primele noastre rezultate sunt foarte încurajatoare pentru echipa tehnică de la cramă și pentru proprietar (nr – Philipe insistă mereu că el singur nu face vin acolo unde acordă consultanță, ci doar îi însoțește pe enologi să-și facă propriul vin, specific locului). Începem să găsim un loc în ierarhia calitativă a vinurilor de calitate din România și începem să obținem un început de recunoaștere internațională. Cred că, pentru moment, soiurile autohtone și vinurile de aici sunt în faza de descoperire. Pe măsură ce vor fi mai bine cunoscute, și cu gastronomia românească de partea noastră, se vor obține rezultate mai bune în viitor. Vinurile obținute din ultimele recolte sunt excepționale și trebuie că vor obține punctaje mai bune.

Publicitate
Velvet

Enoturismul e foarte important: turiștii își amintesc de plăcerile gustative pe care le-au trăit

Enologul Philippe Cambie crede că soiurile autohtone românești au capacitatea de a furniza pasionaților de vin vinuri „unice și foarte identificabile”, iar blendurile cu soiuri internaționale pot ținti la clientelă mai puțin elitist, care are nevoie de repere deja cunoscute

– Cât de interesante sunt vinurile românești – sau vinurile din sud-estul Europei – pentru piața internațională și cum poate fi stimulată creșterea acestui interes: prin publicitate în revistele de specialitate, prin participarea la târguri, prin invitarea de jurnaliști sau achizitori aici?

Enoturismul este foarte important – vinurile tebuie asociate cu evenimente de plăcere și de cultură. Toți turiștii își amintesc de locurile vizitate, dar și de plăcerile gustative descoperite. Bucătăria și vinurile regionale, turismul, sunt cei mai buni vectori de comunicare. Invitarea jurnaliștilor poate fi interesantă, însă trebuie ca aceștia să fie motivați de descoperirea unor noutăți culinare și culturale.

– Credeți că vinurile românești care ar putea avea un impact semnificativ în afara țării sunt mai degrabă soiuri indigene? Sau asamblaje între soiuri românești și unele internaționale?

Ambele soluții sunt interesante. Soiurile autohtone permit crearea unor vinuri unice și foarte identificabile – doar România, din întreaga lume, poate furniza aceste vinuri și senzații gustative. Iar vinurile din asamblaje pot ținti o clientelă mai puțin elitistă, care are nevoie de criterii de referință cunoscute.

Specificul dobrogean, în viziunea enologului Philippe Cambie

– E diferită vinificația strugurilor ecologici față de strugurii obținuți prin agricultură convențională? Dacă da, prin ce? Dar vinurile – au ele anumite caracteristici care le diferențiază de restul?

În general, pentru vinificația biologică utilizăm mult mai puțini inițiatori, foarte puțin sau chiar deloc dioxid de sulf, lipsesc reziduurile de pesticide și ierbicide. Caracteristica principală a agriculturii biologice este respectul față de mediu și față de ecosisteme, față de natură și de locuitorii acesteia. E vorba de o cultură mult mai curată pentru generațiile următoare.

În ceea ce privește vinurile Dobrogei și specificul lor, ele au caracteristici ținând de sudul României. Obținem aici o maturitate superbă la soiurile roșii, la care descoperim arome de căpșune, mure sălbatice, zmeură, asociate cu cacao și lemn dulce. Este, de asemenea, o zonă bună pentru soiurile albe timpurii și aromate – e important să fie bine supravegheate maturitățile. Pentru mine, e un terroir mare, unde se pot produce vinuri mari.

– Cu scuze, dar n-avem cum să nu întrebăm: pe când un vin dobrogean de 100 de puncte?

Cred că va veni o zi. Trebuie să continuăm să muncim și să facem cunoscută viticultura românească în ansamblul ei.