Leonello Anello este Doctor în agricultură și profesează biodinamica din 1986 și a creat o metodă de lucru și un sistem de certificare propriu în acest domeniu – “I vini biodinamici”. Pionier în ceea ce privește modernizarea, aplicarea și promovarea practicilor biodinamice, el este cel care îngrijește și certifică viile și vinurile biodinamice de la Domeniul Bogdan, din Dobrogea (Murfatlar) – singura cramă din România care practică acest sistem în mod certificat. Am avut ocazia să asist la o prelegere extrem de convingătoare – și nu doar cu cifre și tabele, ci și cu exemple concrete de vinuri biodinamice scumpe și apte de învechire. Am decis că subiectul biodinamicii este unul căruia merită să-i acordăm mai multă atenție, și asta nu doar fiindcă e un trend în creștere internațională ci pentru că are în centru respectul față de natură și relația corectă a omului cu aceasta. Am realizat un interviu prin e-mail cu Leonello Anello, a cărui primă parte o puteți citi aici, și în care vorbește despre aspectele tehnice ale biodinamicii. În episodul de față abordăm și contextul mai larg – cultural, istoric, etic – în care acest tip de producție de hrană funcționează. Titlurile, subtitlurile și adaptarea aparțin redacției Vinul.ro, care în aprilie 2021 organizează și primul concurs special dedicat vinurilor BIO din România.

Biodinamica nu este fanatism și nu urmărește să afecteze libertatea omului

– O întrebare care poate părea nepoliticoasă, dar pe care o aud adeseori și cred că merită un răspuns mai bun decât aș putea da vreodată eu: sunt adepții biodinamicii extremi în vreun fel? Refuză modernitatea, neagă impactul pozitiv al agriculturii “convenționale” asupra omenirii, vor să abandonăm cu toții mașinile și să mergem cu calul, să nu luăm pastile, să nu ne vaccinăm, să ne tundem cu foarfeca de tăiat tabla? Unde se va ajunge, cum arată viitorul văzut de biodinamici?

Biodinamica pe care am profesat-o și o practic de aproape 40 de ani nu este fructul fanatismului și nici al abstractizării filosofice care urmărește să guverneze libertatea omului. Manifestul nostru (poate fi văzut în original pe http://www.viticolturabiodinamica.it/manifesto.php, iar câteva extrase se regăsesc la finalul acestui articol, traduse) rezumă acest aspect capabil să promoveze difuzarea pe scara mai largă a biodinamicii moderne în viitor.

Un sistem de certificare bazat pe rezultate, în care vinurile biodinamice nu sunt rigidizate de reguli și trebuie să dovedească obligatoriu și excelență gustativă

– Cine este Leonello Anello în domeniul biodinamicii și cum se diferențiază sistemul lui de certificare biodinamică “I vini biodinamici” de alte sisteme care au același obiect de activitate?

Sunt un pionier profesionist în agricultura biodinamică, mi-am desfășurat întotdeauna activitatea în acest domeniu fără a fi nevoie să folosesc” chimia” pentru a obține recolte abundente și sănătoase. Am cunoscut maeștri și practici care mi-au permis să înțeleg legile naturii într-un mod diferit și adesea paralel cu cultura științifică dominantă – pe care am cunoscut-o atât în ​​studiile mele, cât și în cercetările științifice universitare. Am interpretat aceste legi ale naturii pentru a dezvolta practici agricole administrate de om. Am construit un sistem de certificare pentru viticultură și vinificație biodinamică pe baza rezultatelor obținute, și nu pe standardele de producție ex ante, adică predefinite; aceasta tocmai datorită particularității aplicației biodinamice, care nu poate fi rigidizată de reguli mecanice. O altă diferență substanțială față de toate certificările care se bazează numai pe cerințe standardizate: pentru “Vinuri biodinamice®” este, de asemenea, necesară excelența în evaluarea organoleptică.

Toate sistemele de certificare biodinamică sunt private și în concurență. “I vini biodinamici” are la bază nu doar un cod de practici, ci și evaluarea gustativă

– Care sunt principalele sisteme de certificare în domeniu? Există o cooperare sau o concurență între ele?

Certificările în biodinamică sunt toate private și nu pot fi decât în concurență între ele. Până nu demult exista un regim de monopol, justificat și de importanța economică redusă a bunurilor produse; odată cu dezvoltarea producției de vin, s-a dat un mare impuls dezvoltării unei practici născute în urmă cu aproape 100 de ani.

– Cât de recunoscute sunt certificările biodinamice la nivel mondial? Există o legislație unanim recunoscută sau un corp de reglementări recunoscute la nivel mondial sau la nivelul țărilor cu preocupare deosebită față de siguranța alimentară  – ca Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Noua Zeelandă și altele asemenea?

După obținerea certificatului de apartenență la regimul agricol organic (certificarea organic sau bio) reglementat la nivel comunitar și internațional,  se poate primi recunoașterea de la o organizație privată care se ocupă de biodinamică. În cazul vinului, acest lucru nu garantează calitatea organoleptică a produsului obținut, ci doar respectarea unui sistem codat, reglementat din punct de vedere birocratic. În cazul “Vinurilor biodinamice®” există însă, de asemenea, și evaluarea organoleptică – ea certifică și faptul că vinul este corect echilibrat și bun. În orice caz, îmi amintesc că vinurile biodinamice de prestigiu nu au nevoie de multe premii formale, ele sunt vinuri formidabile deoarece transmit degustătorului o infinitate de senzații.

Manifestul agriculturii biodinamice MODERNE – o metodă de lucru a omului integru, care înțelege natura și o respectă când face agricultură

Pentru lămurirea contextului în care funcționează sistemul biodinamic “I vini biodinamici” al lui Leonello Anello, iată câteva extrase din Manifestul care stă la baza acestei certificări:

• agricultura biodinamică MODERNĂ reprezintă cea mai coerentă aplicație și evoluție a principiilor formulate de Rudolf Steiner (cel care a pus bazele conceptului de biodinamică în 1924) în cursul conferințelor din 7-17 iunie 1924, la Koberwitz. Deși nu a fost nici agronom și nici fermier, Rudolf Steiner a avut talentul de a sintetiza imensa moștenire care a însoțit dezvoltarea agriculturii celor mai avansate popoare din trecut și de a pune bazele – prin experimentare, verificare și explicare – unui sistem măsurabil în cifre și tabele care să fie suficient de clar ca să fie transmis și altora;
• dacă după moartea lui Steiner biodinamica europeană a suferit un proces de intelectualizare care i-a exacerbat latura ezoterică, Agricultura biodinamică MODERNĂ și-a propus să identifice și să răspândească o metodă de lucru care să poată fi aplicată fără ambiguități și în centrul căreia să se afle omul integru, care nu are nevoie să separe partea spirituală de cea fizică, ci înțelege natura și o respectă în activitățile sale agricole;
• agricultura biodinamică MODERNĂ este eliberată de limitările științei materialiste – ale cărei exigențe le îndeplinește, însă – și nu are nevoie de justificări exterioare  pentru a exista. Pentru această știință “paralelă” care are propriul vocabular, biodinamica modernă propune un limbaj care îi poate exprima clar și eficient principiile. Aceste principii există natural, fără a depinde în vreun fel de interpretări din partea vreunor “guru”, și vor ajuta biodinamica modernă să devină agricultura etică a secolului XXI, pentru că: se bazează pe respect față de mediu și efortul omenesc; este capabilă să producă hrană care să susțină întreaga ființă umană, și nu doar partea fizică a acesteia; permite fermierilor să fie competitivi în economia de piață.

În ceea ce privește în mod specific viticultura biodinamică în cadrul activităților agricole generale, aceasta recuperează și reabilitează practici care au fost neglijate de adepții gândirii care pune omul, și nu natura, în prim plan. Este ceea ce a permis vinurilor biodinamice să devină tot mai la modă. “Din 1986, cultivăm vița-de-vie și producem vinuri în manieră biodinamică, iar rezultatele sunt remarcabil de rapide și conțin dovada superbă că trebuie să ne concentrăm în continuare pe conceptele esențiale ale biodinamicii”, se arată în Manifest. “Viticultura biodinamică – atât în înțelesul ei modern cât și în cel istoric – nu este doar o etichetă care să ajute vânzările, ci o busolă care deschide calea pentru agricultura viitorului”. (Prima parte a interviului poate fi regăsită aici)