Cum? Biodinamica modernă nu e vrăjitorie? Ce am aflat la conferința Dr Leonello Anello de la Domeniul Bogdan

Știu, strâmbi din nas… Mi s-a întâmplat și mie. Dar – dacă nu faci parte nici din secta închinătorilor la vechii giganți daci din tunelurile de sub Carpați și nici nu ești ferm încredințat că întreg universul se învârte, se extinde și conspiră doar ca să-ți iei tu bonusul de vânzări la sfârșitul de an și bilet ieftin la bulgari pentru vara 2020, ci te situezi “undeva, pe la mijloc” – ceea ce urmează să povestesc ar putea fi interesant. E despre vinuri biodinamice și va fi simplu, deloc tehnic.

Publicitate
Oprisor

O zi din viața “apostolului Leonello”, cu vinuri biodinamice de la Domeniul Bogdan

L-am cunoscut pe Doctorul în agricultură biodinamică Leonello Anello prin mijlocirea amabilă a Oanei Stan, de la Domeniul Bogdan, care mi-a povestit entuziasmată despre energia, pasiunea și priceperea lui în domeniu, pe care le-a calificat ca fiind un mix de-a dreptul inspirațional. Am strâmbat din nas, așa că ea mi-a trimis o listă de articole în care se explica mai clar – și cu dovezi măsurabile pe calea analizelor de laborator – că agricultura biodinamică nu mai înseamnă, în secolul XXI, doar coarne de vacă înfipte în pământ și închinări ritualice la Luna plină. 

Fără ca neapărat să fiu convins pe deplin, am decis totuși că subiectul merită explorat, așa că i-am propus ca revista noastră să organizeze, cu sprijinul cramei Bogdan, unde Anello este consultant, o conferință în care el să-și explice viziunea și dovezile – în fața unui public avizat și interesat. Ce a urmat a fost o zi întreagă, de la 10.30  dimineața până la 5.30 după-amiază, în care Leonello a vorbit și a prezentat fără încetare dovezi concrete că agricultura biodinamică funcționează și că astfel obținutele vinuri (subiectul nostru preferat) chiar “stau în picioare”.

Publicitate
Oprisor

Vinurile biodinamice: “Este acesta vin?”

Dr Leonello Anello, Doctor în agricultură biodinamică, este creator al unui sistem de certificare adoptat de tot mai multe crame din Italia (“I Vini Biodinamici”)

Leitmotivul întrunirii – la care am invitat și doctoranzi și cadre didactice de la Universitatea de Științe Agricole București, și enologi, și revânzători de vin și somelieri – l-a constituit întrebarea pusă tuturor participanților care au degustat mai multe astfel de produse: “Ce credeți: este acesta vin?”. Asta din cauză că, înainte de multe alte detalii prezentate, Leonello Anello a dorit să demonteze ideea că “nu se poate, dom’le, iese doar oțet!”. 

Chiar dacă părerile despre calitatea fiecărui lichid degustat au mai variat (normal, de altfel), de fiecare dată – fără excepție – licorile au fost recunoscute drept vinuri, fără umbră de dubiu, de către toți cei prezenți. O discuție interesantă s-a născut de aici – și anume dacă “e nevoie să uiți tot ce știai despre vin” ca să le poți aprecia pe cele biodinamice sau dacă e nevoie doar să fii atent la ce ai în pahar. A câștigat a doua opinie – e nevoie doar să fii deschis la minte – și a fost un exercițiu instructiv degustarea unor vinuri la care winemakerii nu au încercat în vreun fel să “coafeze” licoarea jucându-se cu diferite materiale enologice, ci au lăsat “fata de la țară” să-și arate curățenia și frumusețea.

“Este capabil vinul biodinamic să evolueze favorabil prin învechirea la sticlă?”

A doua preconcepție la care Leonello Anello a dorit să dea replica a fost aceea că vinurile biodinamice ar fi instabile, ca urmare a faptului că nu beneficiază de preparatele (pre)fermentative, corectoare și stabilizatoare aduse de tehnologiile moderne. A adus în paharele audienței vinuri italiene (unele depășind 150 de euro per sticlă), vechi de peste 5 ani (dar mergând și mai departe în timp). Niciunul nu a prezentat urme de îmbătrânire prematură, toate au arborat semnele corecte de evoluție la sticlă în conformitate cu anul de recoltă, toate au fost în plină formă de sănătate, “fără virgulă”. Au fost prezentate și vinuri românești produse în manieră biodinamică de Leonello Anello la Domeniul Bogdan, din ani de recoltă anteriori și din anul curent (2019). Chiar dacă unele nu s-au prezentat în plină formă – lucru cumva explicabil prin faptul că experimentele lui Leonello cu terroir-ul și cu soiurile din România sunt mai la început – toate au fost recunoscute de către degustători ca vinuri, iar cele din recolta curentă chiar au uimit prin caracteristicile dobândite la numai o lună după data recoltării. Și aici, curățenia și energia pe care le-au demonstrat au stârnit dezbateri vii.

Ce înseamnă terroir în accepțiunea biodinamică?

Și, dacă tot am introdus în ecuație termenul de terroir, poate că ar fi bună o clarificare. Din punct de vedere al viziunii biodinamice, conceptul înseamnă (foarte simplificator) că:

  • strugurii au fost obținuți prin procedee agricole care nu au folosit, în afară de suflat de cupru de mină, natural, nicio substanță de sinteză. Și cu atât mai puțin substanțe modificate genetic. Într un cuvânt, NIMIC.
  • dezvoltarea vițelor și a strugurilor s-a făcut pe soluri fertilizate prin păstrarea unui echilibru biologic natural – în care coexistă o diversitate mare de plante și insecte specifice zonei și în care intervențiile umane se limitează la lucrările mecanice specifice și la plantarea anumitor specii de floră menite să asigure dezvoltarea armonioasă a ecosistemului local;
  • vinul a fost obținut din acești struguri fără utilizarea vreunei drojdii selecționate, bacterii, enzime sau a altor biotehnologii în afara celor naturale și specifice zonei, în vase care continuă dezvoltarea naturală a vinului, respectiv lemn și beton alimentar care permit micro oxigenarea necesară etapelor de dezvoltare până la vinul finit;

Prin cumularea procedurilor de mai sus, vinurile produse în manieră biodinamică sunt o reflecție fidelă a locului și soiului din care sunt provin.

Cât poate fi dovedit și cât poate fi doar intuit în viticultura biodinamică?

Un aspect extrem de important de știut în legătură cu agricultura biodinamică modernă este acela că – deși se bazează pe intuițiile doar parțial demonstrate atunci ale întemeietorului de acum aproape un secol, Rudolf Steiner – astăzi se sprijină pe o mulțime de date măsurabile în laborator. Din cele câteva sute de slide-uri ale prezentării făcute de Leonello Anello la București, multe au arătat rezultate consolidate, de la mii de analize provenind de la multiple laboratoare de analize din întreaga lume, cu privire la cantitățile din diferite substanțe importante aflate în vinurile biodinamice, corelate cu datele despre vinurile convenționale. Astfel, măsurătorile accesibile științei actuale “convenționale” confirmă în mod constant și independent ipoteza fundamentală – că agricultura biodinamică reprezintă o cale viabilă și sustenabilă de producție, care are deja în spate milenii de experiență acumulată de specia umană și care continuă să fie la fel de valabile și azi.

De altfel – și acesta iarăși este un lucru important de știut – Leonello Anello a fondat un sistem propriu de certificare în domeniul vinurilor biodinamice (care este din ce în ce mai utilizat de crame italiene și nu numai) și spusele sale se bazează pe studii permanente efectuate în multiple sistem de parteneriat între producători și cercetători din mediul academic.

Dar la fel de important de înțeles e că unele dintre ipotezele biodinamicii, deși imposibil de măsurat științific, pot fi demonstrate prin efectele lor observabile. Iar faptul că astăzi nu știm să măsurăm elemente precum “forța vitală” sau corelația dintre fenomene întâmplate la distanțe astronomice de Pământ și efectele acestora asupra plantelor nu înseamnă – logic vorbind – decât că NOI NU ȘTIM AZI, NU CĂ ELE NU POT EXISTA. Gravitația funcționează și dacă n-o putem vedea…

Biodinamica oferă sau nu diferențiatori specifici acceptați pe piață?

Un element despre care nu s-a vorbit foarte mult la conferința lui Leonello Anello (pentru că nu ăsta a fost scopul întâlnirii) dar care merită permanent analizat, este dacă – pe fondul numeroaselor preconcepții actuale – în prezent sau în viitorul predictibil argumentele viticulturii și vinificației biodinamice pot oferi – dincolo de satisfacțiile morale, să zicem – și suficientă motivație pentru producători și consumatori, astfel încât această categorie să beneficieze de o atractivitate crescută. Posibil ca răspunsul să ne scape, de la distanța subectivă la care ne situăm astăzi față de întrebare, dar el merită avut în vedere, oricum. Pentru că dorința de a armoniza existența și nevoile omenirii cu mediul înconjurător este un deziderat inerent al omului modern, care se bucură de interes din partea tot mai multor ființe cugetătoare. 

De altfel, chiar dacă această informație nu este întotdeauna adusă insistent la cunoștința publicului, tot mai multe crame cu renume realmente mondial și cu vinuri considerate în mod constant vârfuri calitative internaționale folosesc agricultură și vinificație biodinamică (La Tâche și Grands Echezeaux Domaine de la Romanee-Conti constituie doar cel mai celebru exemplu, nu singurul).