După 7 ani de la prima mea vizită peste Prut, la jumătatea lui decembrie 2019, am dat curs unei noi invitații din partea #WineOfMoldova de a participa la evenimentul oenologic cel mai important din Republica vecină – Vernisajul Vinului. Între timp – și vreau neapărat să reamintesc asta – România a devenit cea mai importantă piață de export din Uniunea Europeană pentru vinurile de peste Prut.
Aflat la a XVII-a ediție (au loc două pe an – unul primăvara și unul iarna), Vernisajul este momentul de maximă vizibilitate internă, la care au participat acum peste 1.200 de vizitatori dornici să deguste și să cunoască cele 66 de crame expozante. Dincolo de vinuri, și gastronomia, muzica și peisajele din Republica Moldova sunt unele pentru care merită să-ți programezi o excursie acolo cu prietenii.
Vinurile Moldovei reușesc să prezinte o imagine comună consistentă și să dea un mesaj de încredere
Derulat la Palatul Republicii din Chișinău, Vernisajul de iarnă 2019 a beneficiat din plin de pe urma găzduirii într-o clădire impunătoare, care susține nu doar logistic numărul mare de expozanți și vizitatori, ci și ca imagine. Indiferent dacă ai mai fost sau nu acolo, ai senzația unei industrii puternice și decise să emită un mesaj comun asupra diversității, forței și calității vinurilor Moldovei. Cu minusul unui spațiu cam îngust rezervat micilor producători, care a creat „ambuteiaje” descurajante pentru cei mai lipsiți de răbdare, totul era foarte bine organizat și deservit de personalul ajutător, ca și de reprezentanții cramelor producătoare. Pahare suficiente, curate, standuri bine aprovizionate cu apă și cu mici ronțăieli care să-ți schimbe gustul între două vinuri, scenă cu un program artistic de foarte bună calitate, dar discret – astfel încât să nu impună un nivel crescut al conversațiilor – toată organizarea programului de aproximativ 3 ore al Vernisajului a fost demnă de ambițiile unui sector economic atât de important pentru Moldova. De urmărit și pe viitor, cu siguranță! Reunirea atâtor forțe e de natură să transmită un mesaj de încredere în afara industriei vinului, către consumatorii interni și externi, dar este și un important factor de coeziune internă (economică și mai ales socială – căci vinul e un subiect de mândrie aproape de sufletul fiecărui moldovean.
În spatele vinurilor Moldovei stau investiții masive și făcute cu cap
Deplasarea la Chișinău (care, apropo, arată mai bine decât mi-aș fi imaginat la șapte ani după prima vizită – mai curat, mai luminat, mai vioi) a fost completată de către organizatori cu un program de deplasări către crame aflate la distanțe comode față de capitală și unde ai lucruri interesante de văzut și gustat: Mileștii Mici, Asconi și Castel Mimi.
Mileștii Mici în fața provocării de a se reinventa
La Mileștii Mici – celebra companie de stat cu peste 200 km de galerii subterane condusă azi de un profesionist tânăr, angajat prin concurs, cu un contract de management pe 5 ani – am avut surpriza extrem de plăcută să descopăr un Riesling de Rin 2018 care continuă să stea „agățat” de amintirile mele despre Moldova la cel mai înalt nivel. Rămâne de văzut cât de mult va reuși să schimbe în această jumătate de deceniu Viorel Garaz (care, apropo, vine cu o experiență masivă de promovare a Wine of Moldova la nivel internațional) imaginea cam învechită a acestui brand. Cunoscându-l de la colaborări trecute și, mai ales, vorbind acum cu el, mi-a dat un sentiment de încredere și speranță: știe ce trebuie făcut, știe cum trebuie făcut și are hotărârea de a face o schimbare în bine la Milești. Îi doresc succes, deoarece cred că acele galerii extrem de atractive constituie un patrimoniu de atractivitate mondială, unde un pasionat al vinului poate trăi experiențe memorabile de secol XXI. Personal, nu la fel de interesantă mi se pare colecția de vinuri vechi. Cred că este un balast care le atârnă greu de picioare: poate că e foarte interesantă pentru turismul „de masă”, dar pentru consumatorul educat dă un semnal care nu mai e deloc la modă.
La Asconi, cele două restaurante fac o treabă bună și întregesc imaginea de tradiție modernizată
Asconi (cramă cunoscută în România mai ales prin vinurile purtând numele „Sol Negru”, după cernoziomul pe care sunt plantate viile) s-a dovedit o altă experiență memorabilă. Există aici 12 căsuțe turistice construite în manieră tradițională, acoperite cu stuf dar dotate la interior cu tot confortul modern, care pot găzdui mai mult de un autocar cu turiști. În plus, cele două restaurante din incintă și terasele aferente oferă vizitatorilor șansa unor experiențe culinare (și muzicale) memorabile. Spațiile exterioare sunt apte să găzduiască evenimente de dimensiuni mari, cu sute sau mii de oameni simultan.
Castel Mimi e o experiență greu de cuprins cu imaginația: vorba olteanului, „așa ceva nu există!”
Castel Mimi este o experiență pe care că mărturisesc că nu am mai trăit-o: „Zici că ești la Schonbrun!”, a exclamat cineva din grupul nostru când a dat cu ochii de piața imensă și de castelul care se zărea în depărtare, peste căsuțele cu bunătăți stradele de Crăciun și vin fiert, peste bradul înalt de cel puțin 20 de metri, lângă scena unde evolua măcar o jumătate de orchestră simfonică. Și nu pot decât să fiu de acord cu remarca: nici în Italia, nici în Franța, nici în Spania, nici în Germania, nici în Grecia sau Bulgaria, nu am văzut așa ceva. Este deja un obiectiv turistic de talie mondială (mai ales „îmbrăcat în straie de sărbătoare” și cu mii de oameni dansând, plimbându-se sau mâncând în curtea frumos amenajată). Chiar și numai Castel Mimi ar putea fi un magnet turistic care să atragă priviri din lumea întreagă către Republica Moldova. Iar proiectul este încă în curs de expansiune, așa că Mimi e un nume care nu trebuie luat deloc în glumă, ci dimpotrivă.
Republica Moldova crește și prin agroturismul tradițional, cu sprijin internațional
Separat de vizitele la Vernisajul Vinului și la cramele despre care am scris mai sus, am avut ocazia să văd „solidaritatea internațională la lucru” la Trebujeni, un sătuc lângă Orheiul Vechi. Guvernele Statelor Unite, Suediei și Marii Britanii au contribuit financiar și cu know-how pentru a pune pe picioare aici exemple viabile de agroturism sustenabil. Cu acest sprijin și prin prezența fizică a membrilor agențiilor comerciale și a altor membri ai corpului diplomatic al țărilor menționate (ceea ce atrage atenția media și a opiniei publice), un sat părăginit a primit șansa renașterii pe baze sustenabile. Case vechi au fost restaurate în stilul arhitectural vechi și modernizate pe interior astfel încât să liveze nivelul de confort așteptat de turiștii străini, dar păstrând acea simțire autentică și oferind o experiență de cunoaștere nemijlocită a „spiritului rural moldovenesc” (până și micile „detalii” precum termopanele albe prin locuri mai puțin vizibil au farmecul lor, din punctul modern de vedere). Un exemplu că „și acasă se poate”, un motiv pentru tineri de a nu-și părăși țara sau pentru a se întoarce cu speranță de viitor acasă, unde bătrânii încă mai sunt vii și-i așteaptă.
Dacă povestea acestei vizite v-a stârnit interesul să aflați mai multe despre vinurile și oportunitățile turistice din Republica Moldova, urmăriți hashtag-urile #WineOfMoldova, #BeOurGuest, #VisitMoldova sau dați search pe Instagram și Facebook după WineOfMoldova și Moldova.Travel