Cea de-a 23-a ediție a concursului internațional VINARIUM, care va avea loc între 28-31 mai 2026, și-a deschis înscrierile, având ca deadline online data de 25 aprilie. A fost un moment bun să aflăm ce mai e nou la VINARIUM de la CEO-ul competiției, Dr Cătălin Păduraru. A fost un moment important în care să aflăm și punctul lui de vedere despre contextul mai vast internațional, care nu e deloc favorabil României momentan.

Un amestec dinamic de accidente istorice, economice, sociale și comportamentale care modelează consumul

– Care sunt cele mai importante tendințe naționale și internaționale pe piața vinului și cum se regăsesc ele în desfășurarea concursului VINARIUM 2026?

Nu sunt convins că tendințele de consum de vin pot fi surprinse prin secvențe statice, previzibile și unidirecționale. Ceea ce observăm, atât la nivel global, cât și în piața noastră, este un amestec dinamic de accidente istorice, economice, sociale și comportamentale care modelează consumul. Nu vorbim doar despre preferințe “gustative”, ci despre schimbări profunde în modul în care oamenii relaționează cu vinul.

Pe de o parte, vedem creșterea consumului de vin fără alcool și de băuturi pe bază de vin și, pe de alta, un segment care răspunde la nevoia tot mai mare de “sănătate”, moderație și stil de viață “conștient”. Aceasta nu este pur și simplu o tendință de nișă, ci o reacție la schimbările de mesaj indus pe diferitele paliere demografice ale consumatorilor, în special în rândul generațiilor tinere și al publicului urbanizat.

Socializarea este un “promise land” care își micșorează teritoriul zi de zi

Pe de altă parte, asistăm la fenomene aproape contradictorii: există piețe unde consumul de vin scade sau se regândește (inclusiv alternative la vin și bere), dar în același timp vedem o creștere spectaculoasă a prezenței produselor pe bază de vin în mixul consumatorilor: vinuri aromatizate sau spirtoase pe bază de vin (de exemplu, diverse expresii de pelin sau băuturi hibride), vin în Tetra Pak pentru segmentul casual și „vin la doză” pentru consum relaxat.

Socializarea este un “promised land”, dar își micșorează teritoriul zi de zi. Ori, vinul are nevoie de socializare.

Este posibil ca băuturile pe bază de vin să devină „mainstream”. Ceea ce odinioară era considerat alternativ devine parte a ofertei comerciale. Băuturi aromatizate pe bază de vin, efervescente “refreshing” cu profil easy drink, cocktail-uri ready-to-drink bazate pe vin. Acest segment crește spectaculos pentru că răspunde unor nevoi clare: accesibilitate, gust adaptat, fără stigmatul “alcoolic tradițional” sau ceea ce li se pare tinerilor “consumul din snobism”.

Oricât ar părea de „nepolitikos”, nu îmi place această parte a poveștii.

Lo/No și ambalările alternative – printre cele mai rapide creșteri

La nivel global, rapoartele OIV și analizele de piață arată consumul global de vin ca fiind stabil sau în ușoară scădere în piețele tradiționale (Franța, Italia), dar crește în piețele emergente (China, SUA) pentru segmentul premium.

În același timp, segmentul low-alcohol & no-alcohol wine este unul dintre cele mai rapide în creștere în ultimii 5 ani.

De notat că formatele alternative (Tetra Pak, cutii, sticle mici) devin tot mai populare în rândul consumatorilor sub 40 de ani.

Astfel, nu este vorba despre o singură direcție, ci despre diversitatea modelelor de consum în funcție de segment, cultură și stil de viață. Nimic, însă, după părerea mea, nu e ireversibil.

Vinurile din soiuri autohtone capătă – din accente de simpatie, tușe puternice, programative.

Inteligența Artificială nu e un artificiu de imagine la VINARIUM. Dar degustarea rămâne un act uman

– Câtă Inteligență Artificială – și cum – înglobează actuala ediție a competiției?

AI în VINARIUM și-a început “viața” prin 2023-2024. Imagini pentru FB și portretele tuturor juraților.

Se poate spune despre mine că sunt “vestitorul” prezenței inteligenței artificiale în lumea vinului. Noi doi am avut și o polemică celebră pe această temă. Eu continui să cred că am avut dreptate atunci când am afirmat că viteza de implementare a AI este mult mai mare decât crede majoritatea. Ne place sau nu, transformarea este accelerată.

Inteligența artificială nu este un moft tehnologic. Este o infrastructură a competitivității moderne.

În VINARIUM, nu am tratat AI ca pe un artificiu de imagine. Ne conectăm la această zonă prin formare reală — cursuri avansate, înțelegerea mecanismelor, analiza limitărilor și a oportunităților. Pentru noi, AI nu înseamnă “a folosi un instrument”, ci a înțelege cum funcționează și cum poate fi integrat etic și inteligent într-un ecosistem profesional.

Deocamdată, AI în VINARIUM înseamnă mai puțin decât mi-aș dori. Îl folosim pentru: traduceri rapide și coerente în comunicare internațională, asistență grafică și optimizare vizuală pentru documente (nu pentru art visual), dublarea și verificarea statisticilor, interpretări comparative de date, analiză preliminară de trenduri.

Este o etapă pragmatică, nu spectaculoasă. Nu am transformat jurizarea într-un algoritm și nici nu ne propunem asta. Degustarea rămâne un act uman, profesional, sensibil și responsabil chiar dacă ne vom ajuta la un moment dat de tehnologia înaltă, inclusiv de suportul AI.

Inteligența artificială nu este o modă, ci determină o schimbare structurală.

Am spus că viteza de implementare va fi mare. Este.

Și pot spune cu certitudine: VINARIUM nu rămâne spectator (Wine Special Actor, ții minte?).

Există o corelație directă între forța unui concurs și forța producătorilor din țară

– După 22 ediții de concurs, care consideri că sunt cele mai importante evoluții în ceea ce privește înscrierea de probe în concurs de către crame din străinătate și în ceea ce privește utilizarea comercială a rezultatelor? Devine România, prin VINARIUM, un jucător regional / internațional mai relevant sau nu? Și de ce?

Din punct de vedere al relevanței VINARIUM pe piața internațională, trebuie să fim lucizi: există o corelație directă între forța unui concurs și forța producătorilor din țară, forța pieței, forța brandului de țară. În același timp, un concurs bine organizat poate accelera vizibilitatea unei țări și poate crea punți economice reale. VINARIUM funcționează în această dublă logică.

Pe de o parte, ne consolidăm relevanța pe măsură ce vinurile românești cresc în calitate și le etalăm internațional. Pe de altă parte, foarte mulți producători străini au descoperit România prin VINARIUM. Pentru unii dintre ei, participarea la concurs a fost primul contact real cu piața românească. De aici au apărut importatori, distribuitori, colaborări, parteneriate.

Asta înseamnă că am început să fim văzuți nu doar ca organizatori competenți, ci ca spațiu util, ca platformă relevantă. Un concurs internațional nu este doar o competiție de medalii. Este un hub. Reunește atenția juraților, importatorilor, producătorilor, comunicatorilor și creează circulație de informație și oportunitate.

În acest sens, obiectivul nostru este clar: să devenim jucătorul regional dominant. România are dimensiunea, poziția geografică și tradiția necesare pentru a deveni un pol vitivinicol în Europa Centrală și de Est. Prin VINARIUM demonstrăm că putem organiza o competiție la standarde internaționale, cu rigoare, transparență și monitorizare externă. Iar faptul că se vorbește despre România în contextul unui concurs bine gestionat este deja un câștig strategic.

Sunt puține evenimente sau entități care au generat, comparabil și în mod constant, vizibilitate externă pentru România în domeniul vinului așa cum o face VINARIUM. Un concurs internațional recunoscut, cu jurați din multe țări, cu producători de pe mai multe continente, creează “conversație” globală.

Acesta este primul pas al oricărei construcții de reputație: să fii prezent, să fii credibil și să fii util. VINARIUM a reușit să facă exact acest lucru: să aducă lumea vinului aici și, în același timp, să ducă numele României în lume. Nu este finalul drumului. Este începutul consolidării unei poziții regionale clare. Și din această poziție regională se poate construi, pas cu pas, o relevanță europeană și nu numai, mult mai amplă. Dar, vreau să fiu clar: VINARIUM este, la nivel internațional, cu mult peste brandul de țară.

De anul ăsta, UIOE acordă un gir suplimentar performanței VINARIUM

– Cum evoluează interacțiunea cu cramele sau asociațiile de producători din România? Dar cu autoritățile sau alte entități public-private care ar putea să sprijine acest moment anual în care ochii unei bune părți a comunității naționale și internaționale a vinului sunt concentrați pe rezultatele din România?

Interacțiunea VINARIUM cu cramele este foarte bună.  Sigur, avem “în portofoliu” și vreo 3 excepții, “elitiști” (cel mai nou poziționat așa tocmai își pierde independența, fiind cumpărat de un producător care e campion la medalii VINARIUM) – care se disociază, probabil, de filonul românesc.

Cu asociațiile… Avem un debut cu Ținutul Vinului (Prahova), sper să mergem bine înainte și să inspirăm și pe alții să deschidă ușa colaborărilor.

Autoritățile nu iau în registrul grav, responsabil, această mare oportunitate/obligație. Agenda politică ține de cea electorală și nu se suprapune niciodată cu ciclurile mai lungi ale chestiunii vitivinicole. Am fost suficient de politicos? 

În rest, asociațiile, organizațiile din România ar crea o stare de bine fie și doar dacă s-ar alătura efortului nostru așa cum o fac organizațiile mari (cu adevărat) din exterior.  Anul acesta, iată și UIOE (L’Union Internationale des Œnologues) girează performanța VINARIUM. Puternica grupare internațională a oenologilor.  La noi se “endorsează” concursuri externe non-OIV sau, în interes comercial etic “amendabil”, o epigonică manifestare locală.

Vinul românesc a ajuns la momentul decontului, iar contextul internațional nu îi este favorabil

– Prin prisma rezultatelor, dar și prin cea a discuțiilor directe cu participanții și colaboratorii VINARIUM, cum vezi evoluția pieței interne și internaționale pentru vinul produs în România? Realist vorbind, și nu idealist.

Am redactat recent un Manifest. Deși acesta și critică, nu este un document de critică, ci unul de construcție. Conține soluții concrete, direcții clare și o arhitectură strategică pentru perioada 2026–2036. Unele idei sunt noi, adaptate contextului actual. Altele au fost formulate și susținute public de peste două decenii.

Din păcate, în România am ajuns la momentul decontului. Semnalele privind fragilizarea pieței, lipsa de coerență strategică și uzura sectorului au fost trase de ani de zile. Astăzi vedem consecințele: în afară de trei-patru companii care înregistrează o creștere bună, industria în ansamblu este obosită, tensionată și aproape de limita capacității de rezistență.

Contextul internațional nu este nici el favorabil. Scăderea consumului în piețele tradiționale, presiunea fiscală, schimbările demografice și noile comportamente de consum afectează întreg sectorul. Diferența este că în exterior există mecanisme mai rapide de regenerare: coerență instituțională, investiții în cercetare, politici coordonate, adaptare strategică. În România, încă ne mișcăm lent.

Nu mai e momentul dezbaterilor sterile. E momentul deciziilor

Este un moment dificil, dar tocmai de aceea este un moment al acțiunii. Industria vitivinicolă are nevoie de reconstrucție, nu de ajustări marginale. De coerență, nu de improvizație. De strategie pe termen lung, nu de reacții punctuale.

Regret doar un lucru: că am anticipat acest moment. Nu pentru că aș fi dorit să am dreptate, ci pentru că ar fi fost preferabil să nu fie nevoie de această confirmare. Soluțiile există. Sunt articulate în Manifest.

Acum nu mai este momentul dezbaterilor sterile. Este momentul deciziilor.

Perioada 2026–2036 poate fi fie un deceniu tragic al stagnării, fie un deceniu al reconstrucției inteligente. Alegerea nu mai poate fi amânată. Uite, A7 – AUTOSTRADA PODGORIILOR (turism cu campervan-ul). Degeaba o facem dacă nu stopăm declinul demografic. Ori, acesta nu se “repară” prin decret ci prin revitalizarea zonelor rurale. Autostrada Podgoriilor este o soluție – socio-economică – pentru aproape jumătate din țară.

Romanian Wine. Think Again

– Un posibil slogan de țară pentru vinul românesc?

Romanian Wine. Think again. Dar asta e o joacă. Pentru un slogan trebuie să ai pe “dedesubt” o realitate (bună) pe care vrei s-o relevi. Poate după primii pași colectivi coerenți, în coeziune și cu o țintă clară și adoptată – aș îndrăzni să intru într-o competiție a “strigărilor” comerciale. Acum, însă, nu.

Unul din „pașii colectivi” ar putea fi cuprins în fraza: Doriți ca vinul românesc să fie apreciat? Susțineți, atunci, un folositor „produs” românesc de valoare: VINARIUM. Însemn de prețuire.