Vecinii de la sud de Dunăre își promovează industria vinului bazându-se pe soiul Mavrud, care reprezintă doar 2% din suprafețele plantate cu viță-de-vie din Bulgaria și e vinificat numai în partea sudică a țării. Și totuși, chiar și așa, Asociația Profesioniștilor din Vin a Bulgariei a reușit să ajungă la consens și să creeze un concept și un ecosistem component al brandului de țară viticolă în jurul acestui nume: un website cu informații generale, hărți, cărți, broșuri, enoturism, calendar de sărbătoriri. Funcționează, la ei, o conversație privată și publică permanentă între reprezentanții producătorilor și autorități și o armonizare a proiectelor de promovare. Un consens care, probabil, ne-ar folosi și nouă, pentru propria promovare – dar până acolo mai e mult, așa că ne-am mulțumit, și de data asta, cu o sărbătorire cu muzică interpretată de Carmen Pop și maestrul Nicu Obedeanu – „Chef REGAL” – organizată ca inițiativă privată de Asociația de pasionați Winelover România. Fotografii de Sorin Retevoi.
„La trecutu-ți mare, mare viitor!”
Am aflat detalii despre cum sărbătoresc și promovează bulgarii (nu doar într-o zi, ci mai mult de o lună pe an) soiul lor reprezentativ național de la Iulia Bahovski și Anelia Hristova, invitatele speciale ale conferinței „Fetească – e curată, românească” – organizată de platforma de gândire și acțiune WeAreRomania / YOU ARE WELCOME în 3 iunie, la București, de Ziua internațională a soiului Fetească regală. La eveniment au mai participat ca speakeri Octavian Isailă, organizatorul Weinfest Mediaș, locul unde s-a proclamat în 2021 data de 3 iunie drept Zi internațională a Feteștii regale, și Răzvan Stoenescu, fondatorul și președintele Asociației Winelover, care promovează (între altele) soiurile de struguri de la noi din țară. Cu ocazia conferinței, cei prezenți au reconfirmat sărbătoare semnând (unii din nou, alții prima oară) documentul Proclamației de la Mediaș.
Parteneri a acestei conferințe „Gastronomia – cu bune, cu rele” au fost: Eisberg – #colouryourlife, Teamfresh HoReCa, Pescobar, Carlsberg, restaurantele La Mama și distileria de familie La Horincie. Le mulțumim!
„… și, fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, un singur nume…”
L-am citat pe Marin Sorescu în subtitlul de mai sus fiindcă adeseori poezia are capacitatea să ajungă la miezul lucrurilor pe căi inaccesibile discursului convențional. În cazul de față, „miezul” este ideea că „toate trebuie să poarte un nume” care să sintetizeze, să sublimeze și să întruchipeze eficient, evocator, convingător, „întregul”. Iar dacă vorbim despre vin românesc în întregul lui, atunci acest nume trebuie să fie Fetească – aceasta a fost ipoteza de lucru avansată ca premisă a conferinței „Fetească – e curată, românească”. 
Cu ocazia reuniunii desfășurate la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român, câteva crame și-au prezentat (unele în premieră) vinurile din soiuri românești sau asamblaje pe bază de soiuri românești: Budureasca, Crama de Piatră, Crama Oprișor, Cramele Recaș, Domeniul Bogdan, Olterra, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pietroasa.
„Fetească”, pentru că „e curat(ă și) românească!”
De ce acest nume și nu altul? Pentru că „Fetească” e inclus în denumirea a trei soiuri autohtone ce reprezintă o diversitate stilistică de natură să satisfacă orice exigențe, pentru că soiul e plantat pe scară largă în toate regiunile și e destul de productiv și expresiv, pentru că acest cuvânt e recunoscut spontan de publicul intern ca având legătură cu vinul, pentru că ușor de pronunțat chiar și de către un nevorbitor de română și pentru că vinul românesc are nevoie de un diferențiator în peisajul internațional. Dacă zici Argentina zici Malbec, dacă zici Chile zici Carmenere, dacă zici Georgia zici Saperavi, dacă zici Germania zici Riesling etc: așa că, oricât de simplificator, de „reducător” ar părea, acest nume e, în lipsa oricărui altuia mai bun, de natură să evoce ideea de vin românesc. Când ai nevoie să te adresezi pe scurt unei audiențe internaționale care e asaltată de mesaje de autopromovare a vinurilor din multe alte țări, nu te poți lungi cu o listă de 15 soiuri, ci trebuie s-o faci scurt și memorabil ca să speri că rămâne ceva în mintea audienței.
„Mă cunoșteau vecinii toți, tu nu m-ai cunoscut” – străinii deja asociază ideea de „vin românesc” cu Feteasca. Hai să exploatăm asta!
Trebuie spus de la bun început că „Fetească – e curată, românească”, nu și-a propus să exploreze istoria soiului sărbătorit în această zi, ci viitorul lui: în acest sens ar fi util să ne reamintim pe de-o parte că frații de peste Prut (care se cam pricep la export și comunicare internațională a vinului) l-au considerat atât de atrăgător încât l-au inclus și l-au comunicat anul trecut la Prowein ca făcând parte din patrimoniul LOR de soiuri indigene, alături de celelalte 2 Fetești și de Rara neagră (era pe când „ai noștri” abia reușeau să îngaime că „Yes, Romania Makes Wine”, devenit ulterior doar „Yes, Romania” – vezi aluzia din titlul acestui articol!) și în ciuda unor proteste venite din România pe considerentul că acesta a fost plantat abia foarte recent în Republica Moldova; pe de altă parte, exemplul bulgăresc ne poate da un model posibil de urmat – în marja Mavrudului ei promovează toate soiurile lor și imaginea vinului bulgăresc; și, nu în ultimul rând, așa cum a spus în cadrul intervenției sale video reprezentantul celui mai mare exportator de vin românesc Philip Cox, de la Cramele Recaș (care produce anual 5 milioane de sticle de Fetească regală, din care exportă aproape 1 milion), soiul „nu e văzut în România la adevăratul lui potențial”. Revelator în acest sens (pe lângă versurile de mai sus, ale lui Eminescu) este ceva ce am auzit și la conferință din partea invitatelor bulgare, dar și de la mulți alți străini interesați: când se gândesc la „vin românesc”, primul cuvânt care le vine în minte este „Fetească”.
Așa că… Yes, Fetească! E curată, românească 😁 
