În 2024, sub eticheta (marcă înregistrată) “Crama Ceptura” – aparținând de Grupul Purcari, listat la Bursă sub simbolul WINE -, au fost vândute pe piața din România sticle de vin rose care conțineau, potrivit contraetichetelor, vin produs în Republica Moldova (nu știm dacă din “boltă” sau nu, rămâne un mister de elucidat mai târziu – nr). Vinul nu era rău deloc, dar a lăsat unora un gust amar – și în special celorlalte crame din zona Ceptura. De ce? Pentru că sticlele respective erau de natură să inducă în eroare consumatorii cu privire la originea geografică și calitățile produsului: pe etichetă scria mare „Ceptura”, dar vinul nu era de-acolo. Faptul e îngrijorător pentru că setează un precedent: dacă e legală o astfel de alăturare între o marcă înregistrată de vin ce conține în nume o subdenumire de Origine Protejată și un conținut în sticlă din afara acesteia, atunci poate vom vedea și vin italian produs în România, nu?! Cu atât mai demn este de urmărit subiectul cu cât vinurile moldovenești, în general, și cele ale Grupului Purcari, în special, ocupă cote importante și în creștere pe piața românească. (LATER EDIT: după cum veți vedea la finalul acestui articol, celor de la Purcari / Ceptura le place mult denumirea de „Ceptura”, pe care o declină în fel și chip și și-o pun pe etichetă și în continuare, în 2025).
Nu e prima dată când acțiunile producătorilor de peste Prut iscă discuții
Nu este prima dată când crame moldovenești ajung în dispută pe scena vinului din România: Marius Iliev, liderul Grupului Vintruvian Estates (care numără 4 crame în 3 regiuni viticole de la noi din țară), afirma, în urmă cu un an, într-un interviu pentru Vinul.ro, că producătorii moldoveni “ar beneficia de o exceptare de la aplicarea legii în aceste vremuri dificile și în perioada de pre-aderare”. Tot Iliev mai spunea: “a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca “Ceptura” este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”. Pe lângă fraudarea numelui Ceptura, Iliev spunea că frații de peste Prut practică și un furt de identitate asumându-și ca soi tradițional moldovenesc Feteasca regală și că producțiile lor de Rară (Băbească) neagră “ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale” a acestui soi.
Ce zice legislația privind mărcile și indicațiile geografice
Potrivit legislației, „autoritate unică pe teritoriul României în acordarea protecției proprietăţii industriale” (adică inclusiv mărci, după cum arată și numele) este Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Tot potrivit legislației, “sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule (…)” mărcile care “sunt excluse de la înregistrare potrivit prevederilor legislației Uniunii Europene, ale legislației naționale sau ale acordurilor internaționale la care Uniunea Europeană sau România este parte, care prevăd protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice” (Legea 84/1998). Or, localitatea Ceptura este o astfel de subdenumire, protejată prin efectele Legii vie și vinului 164/2015. Iar vinul în cauză nu provenea din locul indicat pe etichetă și contraetichetă.
Tot Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, stipulează că sunt refuzate la înregistrare “mărcile care sunt de natură să inducă publicul în eroare, de exemplu cu privire la proveniența geografică, calitatea sau natura produsului sau a serviciului”. Legea 164/2015, la rândul ei, spune că “utilizarea numelui unei Denumiri de Origine Controlate pentru vinurile obținute din struguri care nu provin din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă sau pentru vinuri la care nu poate fi dovedită trasabilitatea este interzisă”.
De ce nu a fost anulată marca “Crama Ceptura” până acum? Sau de ce nu este anulată acum, dacă legea e clară?
Grupul Purcari are, desigur, dreptul să-și înregistreze ce mărci vrea. Dar, atunci când acestea fac referire la Denumiri de Origine Controlate (DOC), cum este subdenumirea Ceptura din Dealu Mare, mărcile respective trebuie să respecte legislația specifică. În caz contrar, apare riscul inducerii în eroare a consumatorul cu privire la originea reală a produsului și riscul unui prejudiciu adus intereselor celorlalți operatori comerciali din Denumirea protejată.
De ce nu a fost anulată marca „Crama Ceptura” până acum? Un răspuns am putea găsi, eventual, în faptul că și alți producători din România au fost lăsați să-și treacă în denumirile firmei – Jidvei, Recaș, Cotnari, Murfatlar de pildă – și, atâta timp cât nu au comercializat sub acest mărci vinuri din afara arealelor protejate, problema a părut neglijabilă (deși n-ar fi trebuit, ca principiu – nr).
De ce nu este anulată marca Crama Ceptura acum? Poate că timpul scurs din iunie anul trecut și până acum e prea scurt pentru o astfel de decizie, poate nici nu se va ajunge aici – dar vom vedea, în continuare, ce fac – și ce spun – instituțiile statului însărcinate cu impunerea legislației vitivinicole. Nu dăm noi verdicte, ci ridicăm întrebări legitime – la care autoritățile competente ar trebui să dea răspuns, în interesul publicului consumator și al legii, având în vedere faptul că se creează un precedent juridic care poate avea efecte în viitor. Vom prezenta puțin mai jos ce am aflat până acum.
Nota autorului: Pentru a oferi câteva exemple despre practica internațională în domeniu, publicam în iunie 2022 un material în care expertul în proprietate intelectuală Radu Bozocea releva cum autoritățile chineze au refuzat la înregistrare o marcă („蒙蒂普尔查诺”) a cărei pronunție semăna – chiar dacă pe departe („Meng Di Pu Er Cha Nuo”, încercați să citiți asta cu voce tare!) – cu numele unei Indicații Geografice Protejate – Montepulciano d’Abruzzo, din Italia. Tot Bozocea mai citează și alte exemple ulterior: un bar de vinuri din afara regiunii Rioja a încercat să înregistreze „Rioja Wine Bar” ca marcă comercială, iar autoritățile spaniole au considerat că această denumire ar putea sugera că vinurile servite provin exclusiv din Rioja, ceea ce nu era cazul – în consecință, cererea a fost respinsă; a existat o cerere de înregistrare pentru marca „Real Rioja” – pentru băuturi alcoolice – iar Consiliul de Reglementare al Denumirii de Origine Calificată Rioja a contestat cererea, argumentând că utilizarea numelui „Rioja” ar putea crea confuzie și ar putea induce consumatorii în eroare și, în final, marca a fost respinsă de către Oficiul Spaniol de Proprietate Industrială și Intelectuală (OEPM).
Ce fac – și ce zic (sau nu zic) – autoritățile de reglementare în domeniul vinului din România
Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV) și Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) sunt cele două organisme ale statului aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) care au atribuții în domeniul viei și vinului. Dar ele, în acest caz, timp de multe luni, au… “monitorizat”, „observat”, “notificat” și “indicat”.
Răspunzând unei întrebări din partea Vinul.ro în contextul cazului de față, ISCTV a transmis redacției că “în cadrul acțiunilor de control au fost identificate frecvent mărci comerciale care utilizează, în parte sau în totalitate, o DOC și/sau o IG, o mențiune tradițională sau denumirea unui soi de struguri de vin”, drept pentru care “monitorizează, începând cu 1 ianuarie 2024, cererile depuse la OSIM, admise la înregistrare și publicate în BOPI (Buletinul Oficial de Proprietate Industrială) și notifică lunar ONVPV asupra mărcilor neconforme, în vederea dispunerii măsurilor legale.
Nota autorului: De ce monitorizează ISCTV doar începând de la 1 ianuarie 2024 această situație? E un mister. Mai ales că – așa cum veți vedea mai jos – ONVPV a făcut observații pe cazul concret al Cramei Ceptura încă din 2017! O întrebare bună ar fi și ce poate face ONVPV „în vederea dispunerii măsurilor legale” – are acest oficiu puterea legală de a le „dispune”? Veți vedea mai jos că ONVPV a făcut, la rândul său, observații către OSIM și notificări către solicitanul de marcă în acest caz.
ONVPV afirmă că “a depus în 2017 la OSIM, în procedura de înregistrare a mărcii Ceptura, adresa cu nr. 256/07.02.2017 (via e-mail) și a notificat și solicitantul de marcă în acest sens, respectiv pe SC Crama Ceptura SRL, cu adresa nr. 257/07.02.2017”. În această adresă, între altele, ONVPV atrăgea atenția că “înregistrarea mărcilor trebuie să se facă în raport de legislația vitivinicolă care garantează protecția produsului desemnat de numele protejat și fără să inducă în eroare consumatorul prin marcă înregistrată, care prin definiția și rolul său identifică produsul și îl diferențiază de produse similare din piață”.
Publicul nu poate afla ce au descoperit autoritățile, ca să nu fie adusă atingere drepturilor proprietarilor de marcă. Dar cu atingerea legii și a drepturilor consumatorilor cum rămâne?
Vinul.ro a cerut lămuriri ONVPV în cazul vinului rose produs în Republica Moldova și vândut sub marca Crama Ceptura în iunie 2024, iar de acolo sesizarea a plecat către ISCTV – care a răspuns în… noiembrie, spunând că… nu poate spune ce a rezultat din controale: “În ceea ce privește măsurile dispuse de Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV) referitoare la aspectele semnalate, facem precizarea că diseminarea rezultatelor controalelor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 625/2017 privind controalele oficiale. Acest tip de informații nu se regăsește în lista informațiilor de interes public postată pe site-ul MADR, fiind exceptate prin prevederile art. 12, alin 1, lit. c din legea 544/2001, tocmai pentru că aduc atingere dreptului de proprietate industrială. De asemenea, în exercitarea activității de control oficial, autorităților le incumbă obligația de asigurare a confidențialității, divulgarea rezultatului controalelor oficiale privind operatorii individuali, putându-se face în situații strict reglementate”.
Nota autorului: Se ridică o întrebare: dacă ISCTV nu a găsit nimic, ar fi putut spune deschis “NU s-au constatat nereguli” – iar asta nu ar fi constituit nicio atingere a drepturilor Grupului Purcari. Indiferent care e realitatea, e trist, însă, că o entitate a statului nu poate spune consumatorilor și opiniei publice, în general, ce măsuri legale a luat într-un astfel de caz – dacă a luat vreo măsură. ISCTV riscă, în acest moment, să pară că, în loc să se ocupe de impunerea legislației viei și vinului din România în beneficiul consumatorilor și al companiilor corecte din domeniu, cum ar fi firesc și obligatoriu legal, se preocupă mai mult să nu știrbească, în vreun fel, interesele unui operator economic.
Grupul Purcari afirmă că respectă legislația română în vigoare
În afară de instituțiile statului citate mai sus, am solicitat un punct de vedere oficial în această speță atât producătorului vinului care face obiectul prezentului articol, Grupul Purcari, cât și Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare (APVDM) – cea care a realizat Caietul de sarcini al Denumirii de Origine și care reprezintă interesele colective ale cramelor din zonă.
Un reprezentant al Grupului Purcari a oferit un punct de vedere pentru Vinul.ro pe această speță: “Ca urmare a solicitării unui punct de vedere oficial cu privire la comercializarea produselor sub marca înregistrată “Crama Ceptura” pe piața din România, confirmăm că toate produsele Crama Ceptura sunt comercializate respectând legislația română în vigoare”.
„Acțiunile întreprinse de Purcari (…) denotă faptul că nu are nicio intenție de a pune capăt acestor practici”. Se va cere OSIM anularea mărcii „Crama Ceptura”
La rândul ei, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare (APVDM) a comunicat că reprezentanții ei au avut mai multe discuții, în cursul verii 2024, cu reprezentanții Cramei Ceptura, „pentru a-i convinge pe cale amiabilă să înceteze practicile de folosire ilegală a unei Denumiri protejate, i.e. Ceptura. Urmare a acestor întâlniri, Asociația a notifcat prin avocat Crama Ceptura privind faptul că încălcarea prevederilor legale, naționale și europene, este de natură să produca prejudicii producătorilor din Asociație, în special a celor care activează în subzona protejată Ceptura”.
Potrivit comunicării, APVDM a primit din partea Purcari răspunsul că „practicile vor înceta începând cu 1 octombrie”. Dar, ulterior acestei date, au mai aflat ceva: „la finele anului trecut am fost informați că Grupul Purcari a depus la EUIPO cerere de înregistrare (pentru) marca europeană Crama Ceptura”. Asociația a făcut opoziție la aceasta solicitare și așteaptă acum rezultatul și, de asemenea, a făcut opozitie și ONVPV.
„La ultima ședință a Consiliului Regiunilor Viticole de la începutul lunii februarie, s-a hotărât ca „Asociația Dealu Marie, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și ONVPV să solicite împreună anularea înregistrării mărcii Crama Ceptura de către OSIM, pe motiv că nu au fost respectate procedurile care obligau la restricționarea folosirii mărcii la vinurile produse exclusiv, adică și din struguri care provin exclusiv din Ceptura, conform prevederilor Caietului de Sarcini, legislației naționale și a regulamentelor europene ce vor fi menționate în solicitarea legală”.
În comunicarea adresată redacției Vinul.ro, se arată că APVDM „consideră că acțiunile întreprinse de Purcari chiar după ce au avut loc tentative de rezolvare amiabilă a disputei create denotă faptul că Grupul Purcari nu are nicio intenție de a pune capăt acestor practici și că acestea afectează interesele membrilor Asociației și cu atât mai mult interesele cramelor din Ceptura”.
Celor de la Grupul Purcari le place mult de tot numele Ceptura, s-au „atașat” de el…
LATER EDIT: Făcând o scurtă incursiune pe la rafturile marilor magazine după publicarea articolului de mai sus, în februarie 2025, am găsit o nouă și interesantă declinare a denumirii Ceptura, provenind tot de la același producător dar de această dată vinul – produs tot în Republica Moldova – este ambalat la bag-in-box: Cervus Cepturum nu mai poartă la o primă vedere marca „Crama Ceptura”, ci „Cervus Cepturum”. ChatCPT spune că traducerea acestei sintagme ar fi face referire la un cerb (cervus) care provine dintr-un loc numit Ceptura, dar i se pare că latina folosită e cam… de baltă: forma corectă ar trebui să fie „Cervus Cepturensis” sau „Cervus Cepturae”…. Nu știu ce părere au latiniștii, specialiștii în proprietate intelectuală ori cei de la Asociația Dealu Mare, ISCTV și ONVPV, dar eu știu că primesc notificări în vederea formulării unei opoziții de la profesioniștii care ne apără nouă drepturile de proprietate intelectuală (Weizmann Ariana & Partners, vi-i recomandăm călduros!) ori de câte ori cineva încearcă să înregistreze mărci care conțin secvențe mai lungi de 4 litere dintre cele înregistrate de noi. Aici sunt 6 – c e p t u r.
În încheiere, nu pot decât să mă întreb ce-ar face Asociația Producători de Champagne și justiția lor dacă eu aș pune pe piața franceză spumante produse în România purtând un nume ca „Spumans Champagnensis”, sau cei de la Jidvei dacă ar apărea vin produs în afara apelațiunii și intitulat „Vinum Jidveiensis” – trimiterile la origine sunt, la propriu și la figurat, supărătoare și foarte clare!
