Telegrafic, ca să nu vă rețin cu un eveniment la care vara asta nu mai puteți ajunge (să sperăm că la toamnă o să existe încă o ediție): wine show-ul “Vin la cultură” Iași a fost foarte inspirat organizat la Hotel Unirea din centru, locul e accesibil și cunoscut, sala de evenimente și prestanța generală a locației mi se par o asociere bună cu ideea de vin și gastronomie; cei 32 de expozanți au asigurat o frumoasă diversitate de stiluri, povești interesante pentru publicul prezent, vinuri bune și foarte bune; masterclass-urile au avut titluri interesante, din păcate n-am reușit să ajung decât la… al meu. A fost mișto!
Ce s-ar putea face mai mult pentru „Vin la cultură”? Nu multe
Lucruri care pot fi îmbunătățite cred că ar fi din categoria următoarelor: vinul are nevoie să-și găsească, la Iași, povești (culturale, nu doar enogastronomice) care să ajungă în “bulele” informaționale ale celor care încă nu-l cunosc și nu-l consumă, dar ar putea fi atrași (mă refer la tinerii IT-iști, freelanceri, cu tot felul de meserii sau ocupații “liberale”, bon viveuri); presa locală (și creatorii de conținut, în general, și în special video) ar trebui atrași să devină „cei mai buni prieteni” ai vinului, dar nu numai prin publicarea de comunicate, ci prin participarea jurnaliștilor la întregul fenomen; spațiul de terasă în aer liber a hotelului, cu o bună vizibilitate, ar merita activat (de către organizatorii evenimentului sau de către cramele participante) mult mai mult – prin evenimente “fățoase”, care să ia ochii și urechile trecătorilor (concerte elegante, semnalistică, show-uri etc). Poate și un dineu cu un invitat “de marcă” la restaurantul hotelului (în măsura în care nu-s nunți, banchete de absolvire sau alte evenimente acolo, csf).
Ce mi-a reținut atenția la „Vin la cultură” în Iași?
Înainte să-mi iau rămas bun aici de la subiect, câteva nume care mi-au rămas în minte după “Vin la cultură” și pe care vi le recomand (nu înseamnă că doar astea merită atenția, dar așa mi-a fost mie mai ușor):
- #Awesomm.me – proiectul de platformă digitală, club al vinului și vinuri “de autor” semnate Eugen Nicolaescu și promovate de Vali Tătar (voi reveni asupra lui) și purtând acest nume “awesome” – totul e smart, tehnologic, vioi, interesant;
- vinul din soiul local #Golia, obținut din Sauvignon Blanc și Șarbă, omologat în 1999 și dezvoltat deocamdată în mod experimental, dar care mi-a dovedit că e atât de interesant încât ar merita construită în jurul lui o serie întreagă de evenimente “de mândrie locală” și de distracție de bună calitate (porți deschise la Institutul care păstorește soiul, un mic festival “altfel”, degustări si altele asemenea – aviz promotorilor “Vin la cultură”!) – cred că poate deveni un brand local valoros, componentă integrantă a brandului general enogastronomic și cultural al Iașului;
- o Fetească neagră ediție limitată de la Crama Dradara, wow! – un candidat extrem de credibil la Top 5 (dacă nu chiar 3) Fetească neagră din România, în momentul de față. Tot ei mai au un vin interesant dintr-un soi originar din Cehia, al cărui nume nu reușesc să mi-l mai amintesc;
- Semillon, Mourvedre, Malbec (dar și celelalte, foarte bune, cu un rose “pietros” și savuros) de la Domaine Dumetrier, cramă BIO cu 73 de hectare în Dobrogea și cu o investiție (în curs) într-o cramă enoturistică de categoria SF;
- brânzeturile #Zada – dublu wow! pentru curățenia și savoarea aromelor și gusturilor;
- masterclass-ul (și mai ales gusturile) de Jamon Iberico
