Winelover România: premiu suplimentar la Concursul național de vinuri rose 2024, pentru soiuri românești

Luna mai, în fiecare an din ultimii 12, este cea în care au loc evaluările cu jurați specializați pentru alegerea celui mai apreciat vin rose sec cu preț de raft între 20 și 70 lei din recolta precedentă, dintre cele înscrise de producători la Concursul național de profil. Anul acesta data anunțării rezultatelor va fi 13 mai – și e bine de știut că, înainte de „judecata finală”, au loc mai multe runde de preselecții (câte 12 evaluatori analizează și punctează, în lunile dinaintea concursului final, zeci de probe – dintre care doar cele mai bine apreciate ajung în finală, unde sunt ierarhizate în cadrul a trei runde de degustări succesive). Am stat de vorbă cu organizatorul competiției, Răzvan Stoenescu, președintele Asociației Winelover România – formată din pasionați ai vinului.

Un premium special, suplimentar, pentru cel mai bun vin rose din soiuri românești

– Ce aduce nou – dacă aduce – Concursul (pe care noi îl numim național, voi nu!) de rose-uri în 2024? S-a schimbat ceva la organizare, la criterii și categorii, la comunicarea rezultatelor sau în altă privință?

Tu știi, Cezar, că suntem destul de tradiționaliști. Concursul de Vinuri Rose ediția a 12-a rămâne în tiparele sale. Anul ăsta a început la sfârșitul lui februarie cu prima rundă de preselecții și ne apropiem de ultima, înainte de începutul lunii mai. Criteriile de selecție sunt aceleași: vinuri seci, din ultima recoltă, cu preț de raft/online între 20 și 70 de lei, pentru cele două secțiuni: aromate și nearomate.

Ca de obicei, comunicarea rezultatelor o facem în ziua finalei – anul acesta în 13 mai – dar și cu ajutorul principalului partener media al concursului, Vinul.ro, lucru pentru care îți mulțumim. Noutatea ar fi că în acest an dorim să premiem și vinul rose cel mai bine clasat de la secțiunea celor nearomate făcut exclusiv din soiuri românești.

E posibil ca anul acesta să fie ultima ediție de Concurs de vinuri rose fără taxă de înscriere

– În timp, organizând atâtea ediții, ați acumulat experiență dar v-ați izbit și de multe dificultăți: care sunt principalele provocări întâmpinate în organizarea concursului și ce faceți – ce veți face în viitor – ca să le depășiți?

Aproape în fiecare an ne confruntăm cu aceleași probleme. Cramele îmbuteliază și pun în piață vinurile noi rose cu un delay față de nevoia noastră de organizare a preselecțiilor. Și asta vine din mai multe motive: furnizarea de sticle, de etichete noi, lansarea unei noi game sau adăugarea unui sortiment nou etc. În plus, anul ăsta, producătorii s-au confruntat cu noile reguli impuse de apariția SGR și codul QR impus de noua legislație. Ar mai fi și faptul că numeroase crame au decis să nu îmbutelieze acum noul vin rose, având în piață sau în stoc vinurile din recolta 2022. Dacă de obicei testam aproximativ 70-80 vinuri în preselecții, cred că în acest an ne vom rezuma la 60-65 de vinuri rose noi. Legat de organizare, ținând cont de dificultățile de finanțare a Concursului, e foarte posibil ca acest an să fie ultimul în care nu există taxă de înscriere. Și cu ocazia asta, doresc să mulțumesc tuturor sponsorilor și partenerilor care au susținut și aceasta ediție.

Producătorii știu cel mai bine cum au evoluat vânzările vinurilor rose premiate

Vinurile câștigătoare la Concursul de rose-uri primesc din partea organizatorilor medalii autocolante pe care să le lipească pe sticle pentru a semnaliza consumatorilor recunoașterea calității

– Cum percepi că privesc acest concurs consumatorii – cât de mult sunt cunoscute și utilizate rezultatele de către ei? – și cum îl privesc producătorii de vin? Dar media, bloggerii, HoReCa? Ce v-ar trebui ca să faceți mai mult, mai bine? 

Pot să mă declar mulțumit de receptivitatea producătorilor, în special, pentru că sunt puțini care, încă, au rezerve față de obiectivitatea concursului sau a selecției juraților. Cât privește percepția consumatorului, nu avem la îndemână un instrument de măsurare. Se aude, se vorbește, se postează, dar nu știm exact marea masă a consumatorilor ce părere are și cât de atenți sunt la fenomen. Însă putem să aflăm de la producători cum au evoluat vanzările la cele două vinuri câștigătoare. Categoric, comunicarea nu e punctul nostru forte, iar aici trebuie să învățăm și să facem mai mult. Măcar pe măsura eforturilor de organizare.

Winelover România, editor de cărți în engleză despre regiunile viticole românești: sunt puține entități care promovează vinul românesc în exterior

– Asociația Winelover România finanțează redactarea și tipărirea unor cărți despre diferite regiuni viticole din România, conceptul de bază fiind ca acestea să fie documentate și scrise în limba engleză de către specialiști străini cu vizibilitate și cu recunoaștere profesională bine stabilite. FOARTE important mi se pare că voi faceți asta fără să cereți finanțare din partea producătorilor astfel promovați: de ce faceți asta și cât veți putea susține acest efort – dar mai ales ce urmează după publicare și expedierea cărților la destinatarii țintă, cum evaluați rezultatele?

Sunt puține organisme sau entități care promovează vinul românesc în exterior. Nu cred că merită să mai vorbim de implicarea statului, că pierdem vremea. Și atunci, ideea noastră vine să ajute într-o oarecare măsură acest efort de promovare a țării, a regiunilor, a cramelor și a soiurilor naționale. Am hotărât că producătorii au destule pe cap, iar perioada actuală nu e potrivită pentru finanțarea acestui ciclu de cărți, desi mulți dintre ei au sprijinit prin facilitarea orgnizării tururilor de documentare. După distribuirea acestor volume publicului cunoscător din lume, pasul următor ar fi deschiderea unor parteneriate în mai multe țări din lume pentru organizarea unor degustări. Aici, sprijinul producătorilor ar fi determinant, pentru e o acțiune la limita zonei comerciale, unde aria noastră de pricepere și de preocupare ia sfârșit. Acesta era planul nostu initial, dar funcție de interesul producătorilor, el poate continua sau opri și rămânem la stadiul de Yes, Romania Makes Wine! (sloganul sub care s-au prezentat exportatorii români membri ai Asociației de profil APEV la târgul Prowein Dusseldorf în 2023 – nr)

– Vă gândiți la realizarea unui site unde conținutul cărților să fie accesibil, într-un singur loc și de la distanță? Materialul deja există, bănuiesc că drepturile de autor pentru online pot fi achiziționate dacă n-au fost deja… vă gândiți la așa ceva, sau la un e-book cu vânzare?

Da, ne-am gândit, însă nici noi, la Winelover Romania, nu suntem prea mulți, iar realizarea unui e-book e un proiect în sine. M-aș bucura să umplem Amazon-ul cu cărțile noastre, în locul bazaconiilor de cărți apărute despre gastronomia românească, semnalate de Cosmin Dragomir.

Imaginea de țară nu o fac doi oameni sau o simplă organizație, trebuie să reprezinte o datorie a industriei

În 2022, Asociația Winelover România a încheiat un parteneriat cu publicația Czas Wina, în urma căruia producători de vinuri de la noi din țară și-au prezentat produsele în fața importatorilor din Polonia

– Cum vedeți voi imaginea de țară a României, din punct de vedere al vinurilor? Ce ar trebui făcut ca să fim percepuți așa cum ne dorim – sau vă doriți? Poți să răspunzi cât de extensiv dorești…

În loc de extensiv, aș dori să răspund… intensiv. Imaginea de țară în niciun domeniu nu o fac doi oameni sau o simplă organizație. Entitățile de profil, dacă sunt mai multe, dar mai ales interesate trebuie să decidă împreună asupra unui plan. Măcar să știe una de alta, să se întâlnească și să-și pună pe masa ideile, conexiunile, intențiile pentru realizarea unui plan comun agreat. Iar pentru asta nu e nevoie de bugete, ci de intenție și transparență. Probabil că și reprezentanții statului ar lua mai în serios un plan agreat și ar face mai mult. Apărarea și promovarea soiurilor naționale trebuie să reprezinte o datorie a industriei, mai presus de alte ambiții de moment.