Am adunat câțiva producători români la Ramada Plaza Craiova, iar lângă ei câteva vinuri din Bulgaria și din Republica Moldova – dar asta s-a mai făcut. Am pus lângă ei și câțiva producători de brânzeturi „de autor”, de mezeluri, dulcețuri, făinuri, pâini și de beri artizanale (mulțumim partenerilor de la platforma Economie rurală, care i-a adunat și i-a reprezentat impecabil, fără ei ne-ar fi fost imposibil!) – și asta s-a mai făcut. Am oferit acces gratuit publicului la toate bogățiile astea – nici aici nimic nou! Și totuși, după „atâtea care s-au mai făcut”, de ce insist că evenimentul „Treasures of the East / Comori din Răsărit” a adus câteva premiere importante?!? Ce rămâne – esențial – de spus (dincolo de mărturia că pentru mine, personal, a fost cel mai muncit eveniment din ultimii 20 de ani 🤣)? Aa, da: dacă vreți să vedeți produsele distinse cu însemnul calității, le găsiți pe toate pe WeAreRomania / YOU ARE WELCOME, la un click! Cu mențiunea că anul viitor, în 2-4 octombrie, la Craiova, vom aduce mai mulți importatori interesați de vinurile Europei de est…

Pentru prima dată, vecinii români, bulgari și moldoveni „s-au vizitat”, să se cunoască

Spre deosebire de alte domenii de activitate – care au cel puțin anual congrese, conferințe și alte reuniuni profesionale de mai mică sau mai mare anvergură – reprezentanții vinului românesc nu se întâlnesc niciodată să discute între ei în mod organizat despre strategii, oportunități și amenințări, căi de urmat sau activități de planificat. Industria e reactivă, și nu proactivă – la nivel colectiv, mă refer. Astfel, neexistând niciun format funcțional de întâlnire, comunicare, planificare și decizie a sectorului, acesta nu poate în niciun fel să reprezinte industria în mod colectiv, făcând abstracție de câte un comunicat de „protest slăbănog” atunci când guvernul mai impune taxe ori provoacă alte deranjamente. Despre reprezentarea la nivel internațional, în afară de delegații naționali la Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV – care are alte scopuri, oricum), vinul românesc e ca un organism cu mai multe picioare – vreo 20 de crame care participă mai mult sau mai puțin activ la eforturile Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vin (APEV) – și niciun cap care să primească inputurile sectorului, să le analizeze și să genereze planuri acționabile, care să reprezinte eficient producătorii din domeniu.

Turism gastronomic și acțiuni comune pentru o vitrină a întregului est european, la Craiova

Evenimentul inaugural „Treasures of the East” a constituit o astfel de ocazie: chiar dacă n-a adus mulți producători autohtoni, i-a pus pe cei prezenți față în față cu vecinii de la sud de Dunăre și cu frații de peste Prut, într-o primă conversație despre promovarea în comun – prin turism, gastronomie, cultură. Prietenii de la Asociația Profesioniștilor din Vin din Bulgaria și-au prezentat acțiunile (eram chiar înainte de Ziua internațională a soiului de struguri Mavrud – 26 octombrie – pentru care ei au organizat evenimente de sărbătorire în 5 orașe diferite, în 5 week-end-uri diferite) și modul de funcționare al acesteia și de relaționare cu autoritățile. „E timpul ca românii care vizitează țara noastră să afle că există mult mai multe destinații decât plajele, stațiunile de ski și orașul Veliko Târnovo și să descopere și alte motive de atracție turistică precum crame, bucate specifice, localități rurale etc”, au spus Anelia Hristova și Ivaylo Katerski. Mtvarisa Luchian, de la Oficiul Național al Turismului din Republica Moldova, a prezentat succint destinațiile principale și oferta de profil a industriei vinului de la ea din țară și a arătat cât de important este acest sector și ce motive furnizează unui străin pentru a-l motiva să facă efortul de a vizita această parte a lumii. Susținerea pe care administrația Craiovei – prin scurta prezență la eveniment a primăriței Lia Olguța Vasilescu, dar mai ales prin implicarea instituției în proiectul mai vast „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, pornit anul trecut – a arătat că există aici cel puțin un embrion viabil de la care ideea de cooperare pentru promovare comună în estul Europei să crească.

Publicul „Treasures of the East” a validat cu entuziasm ideea că educația gastronomică prezintă mare potențial

Cursurile introductive în universul brânzeturilor și al berilor artizanale susținute pentru public de fondatorul Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România (FNDA), Marian Timofti, și respectiv de diplomatul Wine and Spirits Education Trust (WSET) Liviu Gheorghe, au suscitat un asemenea interes încât locurile disponibile au fost sporite până la capacitatea maximă a sălii, unii participanți fiind de acord să stea și în picioare, numai să poată asista.

Concursurile de profil (apropo, cel de beri a fost și el o premieră, după știința mea), la care jurații au fost chiar participanții la cursuri, au stârnit și ele entuziasm, iar distincțiile „Treasures of the East” se vor bucura, astfel, cu siguranță, de credibilitate sporită. La fel și prezentarea uleiurilor de măsline grecești cu brand românesc – Eliada, multipremiate internațional – susținut de specialistul Cătălin Adam, a adunat o audiență pentru care spațiul de la stand a trebuit triplat.

Ca și la edițiile precedente ale evenimentelor din cadrul proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, expoziția cu degustare de preparate culinare regionale organizată la eveniment de cadrele didactice și elevii de la Liceul de Industrie Alimentară (LIA) a fost realmente devorată de către vizitatori, standurile fiind golite în primele 2 ore ale evenimentului, deși au fost foarte generoase.