România a lansat în 5 august 2026 primul proiect național legat de gastronomie care să fie înscris în patrimoniul imaterial UNESCO – „Cultura țestului în Oltenia”. Demersul este unul cu valoare culturală identitară, dar – foarte important – unul cu implicații economice concrete pentru turism și economia rurală. Țestul, un instrument străvechi, utilizat pe suprafețe enorme de numeroase civilizații, și-a găsit aici, în sud-vestul României – prin ritualurile, simbolistica, rețetarul și importanța socială încă actuală – un caracter aparte, care-l diferențiază semnificativ față de restul lumii și oferă oportunități economice reale. Este teza pe care cercetătorii de la Muzeul Olteniei și de la Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj au început demult să o documenteze – în teren, prin interviuri cu practicanții metodei și observații directe, ca și în sursele scrise de profil – dar care încă nu-și găsise locul în ansamblul de elemente culturale specifice Olteniei și care a revenit astfel la lumină.

Beneficiile sunt deopotrivă cultural-identitare și economice

Etapele care trebuie parcurse până la recunoașterea mondială presupun înscrierea îndeletnicirii de făuritor de țesturi în rândul Ocupațiilor tradiționale, susținerea dosarului de cercetare în fața Comisiei Naționale pentru Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial și apoi înaintarea dosarului către UNESCO.

Chiar și înainte de înscrierea internațională, proiectul va genera efecte benefice: de la conștientizarea localnicilor și audienței naționale și până la generarea unei atracții specifice, bază pentru activități economice sustenabile în mediul rural (și nu numai), precum Punctele de Gastronomie Locală (PGL-uri) sau restaurantele din regiune. Așa cum arăta Ioana Baskerville (foto jos), președinta Comieiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și expert acreditat UNESCO, la evenimentul de lansare, astfel de demersuri culturale sunt cu atât mai valoroase cu cât generează efecte concrete pozitive în economia reală.

„Cultura țestului în Oltenia” coagulează colaborări regionale din sfera științifică, a administrației și societății civile

Evenimentul inaugural a avut loc în 5 august 2026 la Hotel Parc, în Craiova, sub forma unei demonstrații practice de gătit pâine la țest, a unei proiecții de film documentar și a unei conferințe de presă la care specialiștii de la Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj (CJCA) și de la Muzeul Olteniei au prezentat, pe scurt, fundamentele istorice ale acestei înregistrări. La eveniment au vorbit despre importanța culturală și economică a acestui demers Mirabela Gagiu, director al CJCA, Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei, și cercetătoarea Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, iar președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile (foto jos), a subliniat susținerea instituțională a autorităților județene. El a reamintit succesul altor elemente românești deja recunoscute la nivel mondial (ceramica de Horezu, ritualul Călușului și arta cămășii cu altiță), precum și de eforturile curente pentru includerea culelor oltenești în patrimoniul mondial.

De asemenea, la proiect participă și Primăria Municipiului Craiova, prin Liceul de Industrie Alimentară, ca și societatea civilă, reprezentată de Asociația „Curaj înainte”. Din partea acestui ONG, jurnalistul, scriitorul și activistul de gastronomie Cosmin Dragomir a insistat asupra pașilor următori ai proiectului, care vizează crearea unei rețele de Puncte de Gastronomie Locală axată pe practica și rețetarul mâncărurilor produse la țest sau oală îngropată.

Pe lângă activitatea științifică, proiectul include un program complex de educare și revitalizare a gastronomiei tradiționale:

• Demonstratii culinare și ateliere practice.
• Școli de vară, conferințe și concursuri tematice.
• Expoziții itinerante menite să aducă cultura țestului mai aproape de publicul larg.
  

De menționat că dosarul va fi întocmit prin consultarea specialiștilor din mai multe județe ale regiunii – o colaborare care deschide calea și pentru alte proiecte importante pentru regiune sau pentru România.

Un scurt video care documentează câteva dintre elementele specifice ale fabricării țesturilor, aici: