Scriu acest text la patru luni după debutul lui 2017, când am decis să extindem sfera de interes a revistei noastre mai mult înspre gastronomie – cu scopul de a redescoperi și pune într-o nouă valoare această importantă moștenire de patrimoniu cultural național (și din care vinul e parte inseparabilă, firește). Timp în care am bătut mai multe orașe și am dat glas public unor oameni care fac ceva semnificativ în domeniu, dar care nu erau neapărat vizibili (mulțumim, SERVE, pentru susținerea oferită în acest demers).

E mai puțin de o lună până la startul unor evenimente importante, în care echipa Vinul.Ro a investit multă energie și timp (ca inițiator, organizator sau doar ca susținător) și pe care îmi face plăcere să vi le reamintesc:
– Luna gastronomiei românești în restaurantele bucureștene (24 mai – 23 iunie, în peste 20 de localuri din Capitală, de diferite profiluri culinare)
– International Wine Contest Bucharest (cu jurizările între 25-28 mai la Arcub Gabroveni, în virtutea unui parteneriatcu Primăria Capitalei, și cu evenimentul de Gală în 6 iunie, la Palatul Bragadiru – cu 1.600 de vinuri din țară și din toată lumea)
– primul Festival al blogurilor și vinurilor (27 – și puțin pe 28 mai – la Arcub Gabroveni, unde pentru prima dată publicul va putea degusta mai mult de 1.200 de vinuri)
– primul Congres de gastronomie și vin din România (7 iunie, la Arcub Gabroveni, unde se vor reuni aproximativ 200 de proprietari și manageri de restaurante și bucătari și unde se va adopta un “Manifest pentru gastronomia și vinurile din România”)

E prima dată când o agendă atât de complexă (și complicat de administrat) este propusă opiniei publice din România, și ne mândrim că suntem parte din aceasta. Încă nu știu cum vor ieși toate evenimentele, dar sunt convins că fiecare dintre acestea va avea numeroase neajunsuri și va fi subiectul unor critici întemeiate și al unor viitoare îmbunătățiri, necesare. Pare, așadar, prematur (și riscant) să anunț “cu plăcere” evenimente despre care știu de pe-acum că vor fi departe de perfecțiune. Dar o fac, chiar dacă mă repet: pentru că e prima dată când o agendă atât de complexă și cu o asemenea tematică e propusă opiniei publice din România!

Scriam acum vreo lună că “suntem ceea ce mâncăm (și bem) și poate de-aia România arată așa cum o vedem”. După ani (pe alocuri chiar zeci de ani) în care valorile patrimoniului cultural și identitar românesc au fost marginalizate, în care am fost “făptuitori”, “martori” (inconștienți, indiferenți, muți) sau doar “victime inocente” ale unei băltiri a ideilor, a unei confuzii de modele valide care ne-a adus aici, iată că trăim un nou anotimp: al ideilor. E o “mică Renaștere”… Iar în urma ei de ce nu ne-am putea gândi la București ca la o veritabilă capitală a gastronomiei din est? Sau la România ca la una dintre marile destinații de turism culinar? E anotimpul speranțelor.

* Imaginea din deschiderea acestui articol este preluată de pe www.thenextweb.com