Așa cum am anunțat prin articolele publicate, dar și prin organizarea primului concurs din România destinat exclusiv vinurilor BIO, echipa Vinul.ro a decis să acorde o atenție și o vizibilitate sporite acestui segment de piață. Aflat în creștere an de an pe plan internațional, diferențiatorul BIO prinde avânt și la noi în țară în ochii consumatorilor, dar și în rândul producătorilor, fiind un mod de producție curat și sustenabil. Continuăm astăzi promovarea cramelor BIO prin prezentarea unei investiții aflate într-o zonă care se bucură și de un mare potențial turistic, și anume La Sapata / Crama Delta Dunării, un mic producător din apropiere de Tulcea (25 hectare), în zona Sarica-Niculițel. Un interviu pe e-mail cu fondatorul, Roberto Pieroni, mai jos. Titlurile, introducerea și intertitlurile aparțin redacției Vinul.ro, imaginile provin din arhiva cramei. Un articol mai vechi despre această cramă puteți găsi aici.

E vorba și despre educație
– De ce bio?
La momentul sosirii noastre în România, pentru a căuta un loc propice de producție de vin, am observat că fenomenul “bio” nu era atât de extins, mai ales pe acest domeniu, de vinificație. Am dorit valorificarea unor soiuri autohtone prin vinificarea acestora în mod biologic, astfel dând vinului obținut toate calitățile dobândite de la natură, fără a veni în completare cu diverse substanțe chimice. Am considerat că putem veni și noi cu un mic procent în educarea gustului românilor în ceea ce privește vinul și, ca urmare, lucrul acesta s-a putut observa în decursul anilor – astăzi românii sunt mai selectivi în ceea ce privește un vin bun și sănătos.
Proximitatea Deltei, cu turismul ei masiv, a contribuit la succesul cramei
– De ce acolo, mai exact?
Când am ajuns în zona Dobrogei, perspectiva noastră asupra producției de vin în această zonă a luat amploare, datorită faptului că am putut vedea de departe potențialul zonei. Atât datorat solurilor și climei, cât și faptului că aici a fost dintotdeauna o zonă vitivinicolă (care în timp fusese în mare măsură abandonată). În 2010, fiind în căutarea unei locații, am degustat diverse vinuri ale localnicilor, iar atunci am putut observa că soiurile autohtone de aici au o tipicitate aparte, calitate care s-a și demonstrat în timp prin vânzarea în totalitate a cantităților produse de noi. Și apropierea de Deltă ne-a oferit un argument în plus pentru alegerea locatței, pentru că am gândit că va fi mereu o zonă turistică în continuă dezvoltare, cu multi vizitatori care vor consuma produsele noastre. Și, ca să fim sinceri, și faptul că nu erau atât de multe crame care să ne concureze ne-a făcut să ne hotarâm asupra acestui loc.
Ecologic e mai sănătos
– Care e treaba cu bio, până la urmă – de ce s-ar uita consumatorii către astfel de vinuri?
Am ales bio pentru că, până la urmă, este mai sănătos. Un cunoscător al vinului știe despre ce vorbim. Adaosul de substanțe chimice este redus (sulfiții sunt adăugați într-un procent minim, doar pentru păstrarea prospețimii și a culorilor, nu pentru conservare, cum se procedează la vinurile convenționale). Și lucrările din vie, făcute ecologic cu ajutorul cailor, au un rol foarte important, pentru că via nu mai ia contact cu diferite metale din aparaturile mecanice. Iar în ceea ce privește stropitul viei, la fel, ecologic (cu zeama bordoleză, piatră vânătă), este foarte important faptul că strugurii nu rețin substanțe chimice care să se regăsească ulterior în produsul finit, vinul.
Trendul e mai mult internațional, deocamdată
– E un trend național sau internațional vinul BIO, e un diferențiator de marketing?
În România nu este atat de extins acest fenomen, deci momentan îl putem considera mai mult un trend internațional – acest lucru se observă și din cererea la extern a vinurilor noastre. Poate fi considerat și un diferențiator de marketing, ca urmare a calităților pe care le presupun produsele bio comparativ cu cele convenționale.
Enoturismul la Crama Delta Dunării are un potențial de creștere enorm
– Vin turiștii la voi? – știu că anul trecut a fost plin în Deltă, probabil și anul ăsta. Cam câți vă vin pe sezon, ce feedback vă dau, cât reprezintă asta din business, cam cât lasă la cramă – e un model economic viabil?
Da, vin turiști la noi. De aceea am și dorit dezvoltarea aceasta pe plan agroturistic, prin crearea unei săli de degustare ce cuprinde toate utilitățle necesare și prin crearea unui circuit de vizită la cramă, plimbări cu trăsura prin vie și prin împrejurimi.
Anul trecut am fost începători la acest capitol, de degustări, dar s-a dovedit că ne-am descurcat foarte bine, ca urmare am avut un număr relativ mare de turiști interesați să ne cunoască (între 500-1.000 persoane). Feedback-ul a fost mai mult decât pozitiv. Fiind primul an, partea asta reprezintă deocamdată cam 10-15% din business, dar avem încredere că avem un potențial de creștere enormă a acestui procent. Ca sume lăsate la cramă, nu putem fi foarte conciși, acest lucru diferă de la vizitator la vizitator, în funcție de vinul achiziționat și de prețul degustării.

Este, de departe, un model economic viabil de viitor, de aceea și investiția noastră a fost în mare parte, în ultimul timp, pe acest sector de degustări.
Vânzarea locală are creșteri sezoniere, cea internațională e pe trend continuu de creștere
– Ce proporție din producție se vinde în zonă și ce proporție în restul țării – în ce regiuni?
Ca procente actuale, în zonă vindem cam 40%, în țară tot 40%, iar la export cam 20%. Bineînțeles, aceste procente pot fi răsturnate – de exemplu, în plin sezon, în Deltă vânzarea are o creștere considerabilă. Nici procentul pentru export nu este unul fix, prevedem o creștere masivă pe viitor, vedem cum cererile cresc de la o comandă la alta.
– Cum e piața de vinuri bio din afara României?
Am mers atât la târguri naționale cât și internaționale de profil în Franța, Germania, Italia – și, după cum spuneam, piața de vinuri BIO din afara României este mult mai dezvoltată. De aici și dorința noastră de a produce vin biologic în România, tocmai pentru a demonstra că și aici se poate. Producția noastră este una orientată spre calitate, exportăm în țări precum Germania, Elveția, Olanda, Japonia și, mai nou, Danemarca și Irlanda. În Germania, de exemplu, exportăm lunar cel putin 2 paleti cu vin.
Crama La Sapata / Delta Dunării vrea să crească ponderea vinurilor la sticlă în defavoarea Bag-in-Box-urilor
– Cât produceți anual, câte hectare aveți, cum vă pregătiți pentru viitor – măriți producția, o micșorați, o mențineți la fel?
Ca suprafață, deținem în jur de 25 ha, cu o producție de vin sub 100 de tone (îmbuteliat în sticle și Bag-in-Box). Preferăm să rămânem la acest nivel. Cu cele maxim 100 de tone, ne încadrăm la categoria de mici producători, ceea ce ne încântă, pentru că ne putem numi cu ușurință “artizani ai vinului”. La o astfel de cantitate, ne putem respecta principiul fondator – și anume a pune preț pe calitate, nu pe cantitate. Nu dorim să producem industrial, tocmai din acest motiv. Ne dorim, în schimb, să creștem cantitatea de vin îmbuteliată în sticle în detrimentul Bag-in-Box-urilor, deoarece calitatea este cu mult superioară și, de aceea, vinul merită să fie vândut în special în sticle.
– Unde vă pot găsi oamenii interesați (mă refer în primul rând la cei care nu ajung la voi „acasă”)?
În circuitul Horeca, în magazinele specializate și, bineînțeles, la cramă. Suntem bucuroși să cunoaștem oamenii care consumă vinurile noastre și îi așteptăm, cu drag, pe toți.