VINARIUM, cel mai mare concurs internațional de vinuri din România și singurul afiliat OIV și VINOFED, are loc anul acesta la Constanța, pentru a pune în lumină importanta regiune istorică și vitivinicolă Dobrogea. Zeci de evaluatori profesioniști din țara noastră și din străinătate vor avea ocazia să cunoască locurile, oamenii, gusturile, trecutul, prezentul și viitorul acestor tărâmuri de legendă. În zilele premergătoare jurizărilor, am stat de vorbă cu PDG-ul VINARIUM, Cătălin Păduraru, despre aspectele de patrimoniu cultural ale vinului – pentru că acestea constituie o preocupare centrală a activităților lui.
Partenerul principal al ediției 2022 a VINARIUM este CORTEVA Agriscience. Tehno Art Inox, Aqua Carpatica, Winebook, Smurfit Kappa, FAN Courier, Da Bacco, IPPU Packaging, Creative Impact, Constantin Photography, Master Graphic Media – MGM, Gastrotech / Stolzle, Samsung, Fusion Design Studio, Simacek, Helios, AutoSchunn, Mercedes Benz – sunt, la rândul lor, parteneri ai evenimentului. Parteneri instituționali sunt ADAR, Centrul Național de Cercetări Științifice pentru Siguranța Alimentară. Parteneri media: Vinul.ro și Revista Fermierului
Ediția 2022 a VINARIUM reunește la start 1.299 de probe, înscrise de producători din 16 țări. Acestea vor fi evaluate de către 46 de specialiști (17 străini), reuniți în 10 comisii. Membrii acestora provin din Bulgaria, Chile, Cipru, Elveția, Franța, Germania, Italia, Republica Moldova, România, Spania, Ungaria și Statele Unite ale Americii.
– Cătălin, ceva ce n-am mai întrebat vreodată, dar sper să fiu înțeles în contextul actual: ce crezi, prin prisma experienței tale – sunt producătorii români în vreun fel niște “voci ale societății, ale cetății”? Ar trebui să fie?
Da, sunt. Poate nu – încă – niște voci suficient de puternice (pentru că nu au porta… voce), dar niște exemple, niște “stâlpi ai societății”, da. Hotărât, da! Chiar și cei unul-doi mai nesuferiți sau mai îngâmfați (cel puțin față de condiția lor inițială pe care noi, ăștia mai vechi, am înregistrat-o), tot au un rol important în zonele în care își desfășoară activitatea. Au fixat oameni în mediul rural, au fost factor civilizator, au (re)dat identitate locurilor, unii au creat o dimensiune internațională. Să nu uităm că și arta, editarea de carte sau chiar folclorul sunt, astăzi, susținute de oamenii aceștia. Am văzut proiecte avangardiste de generare de energie implementate de către un mare vinar. Cu siguranță, va fi un model multiplicat. Microfarming, la fel. Văd cum se coagulează comunitatea – în Dealu Mare și, mai nou, în Dobrogea – în jurul vinarilor (și se coagulează ei înșiși în jurul ideii de asociativitate).
Până la urmă, cu toate criticile noastre (constructive, zic eu), România vitivinicolă este o altă țară față de România-Românie :-). Modernizată, funcțională, frumoasă.
Dacă vinarii ar reuși să își capete voce (prin presa scrisă, audiovizual, online șamd), ar reuși, într-adevăr, să fie și “vocea Cetății”. Dacă fac un apel imaginar al proprietarilor de crame, cu foarte puține excepții sunt oameni cu care te poți făli. Nu e puțin lucru.
VINARIUM este deja un Institut al Vinului privat, fără susținere guvernamentală dar care are o activitate consistentă
– Ar fi trebuit să ia ființă anul acesta un proiect despre care tu vorbești mai demult, un Institut al Vinului Românesc. S-a cam împotmolit, Președintele a trimis legea înapoi, s-o mai pritocească inițiatorii. Comentarii?
Cu lege, fără lege, noi – VINARIUM – am înființat Institutul Vinului. Un proiect privat, fără susținere de la stat. Și nu e o înființare declarativă, ci una care are acoperire într-o activitate consistentă, implinind cam tot ce își poate propune un astfel de Institut. Sigur, la scară mai mică decat ar cere calibrul celei de-a 7 țări vitivinicole din Europa, dar… am preferat acțiunea în locul expectațiunii.
Așa că, drept să îți spun, nu prea înțeleg care e treaba cu proiectul de lege. Vrei să faci ceva? Uită-te în jur, și pornește de la ce s-a înălțat deja. Mai ales dacă dai de o temelie bună. Altfel, tot rămânem în logica “noilor începuturi”.
O listă a activităților începute sau formulate ca obiective de viitor pentru VINARIUM cuprinde peste 50 de poziții, din care iată doar câteva: participarea la sute de conferințe și colocvii, documentații și articole întocmite și livrate pro bono diferitelor publicații generaliste sau de specialitate (Revista Fermierului, HRB, ZF), editarea și tipărirea unor lucrări de introducere în universul senzorial, istoric și economc al vinului (Mike Veseth, Caroline Gilby, Richard Pfister), voluntariat pentru activități și lucrări inițiate de terți (WSFF, Congresul de gastronomie și vin / Ziua națională a gastronomiei și vinurilor din România etc), prima carte despre Cramele din România – cu extensie în Realitatea Augmentată, diligențe pentru inițierea unor legi de către alte ministere decât cel al Agriculturii, care să pună vinul în categoria de patrimoniu cultural, presiuni pentru redeschiderea șantierului arheologic Cucuteni, realizarea singurului soft de jurizare electronică a vinurilor acceptat de OIV și VINOFED, măsurătorile de neurofeedback, plata din fonduri proprii a unor reclame pentru România în reviste internaționale ca Wine Spectator sau Global Wine & Spirits etc. Și mai sunt multe altele.
Dar foarte important de reținut este setul de scopuri VINARIUM: consolidarea statutului vinului ca element central al civilizației, precum și creşterea notorietăţii vitiviniculturii şi relevarea avantajelor create de aceasta pentru toţi locuitorii ţării sau din spaţiile etnoculturale româneşti şi diaspora. VINARIUM militează, de asemenea, pentru implementarea noilor curente de gândire şi a descoperirilor tehnologice şi ştiinţifice pentru o viaţă mai bună, pentru obţinerea unei valori adăugate cât mai mari, pentru afirmarea continuităţii istorice vitivinicole și a ridicării gradului de cunoştinţe specifice atât pentru profesionişti cât şi pentru iubitorii vinului, pentru înregistrarea vinului ca bun al patrimoniului naţional.