Somelierii Julia Scavo DipWSET și soțul ei, Bruno, au evaluat de la distanță probele înscrise pentru Concursul de vinuri rosé Winelover România 2022 și au transmis punctajele și observațiile prin internet, în direct în timpul competiției. Ei au avut amabilitatea să povestească această experiență pentru Vinul.ro – vedeți în continuare. Titlul și intertitlurile aparțin redacției. 
Calitatea vinurilor reîmbuteliate pentru concurs este fără cusur
Concursul propune în fiecare an și o a doua probă – la categoria vinuri din soiuri aromate. Pe parcursul unui deceniu de concurs, Bruno şi cu mine am jurizat de două ori: in 2022 si 2021, în panel „virtu-real” cu mostre recondiţionate (îmbuteliate sub protecție de gaz intert în sticle mici) şi trimise in Franţa. Am dori să subliniem, ca şi în cazul vinurilor non-aromate, calitatea probelor de vin recondiţionate pe care le-am primit și care atestă cât de meticulos este procesul brevetat ce permite acest lucru. Toate cele 5 vinuri alese în urma selecţiei din ţară au fost în perfectă stare, fără niciun impact al reambalării.
S-ar putea scrie o carte întreagă despre Busuioaca de Bohotin: este o mutație de Muscat sau un soi distinct?
Sub numele de vinuri rosé aromate nu se găsesc în concurs decât probe din soiul Busuioacă de Bohotin, practic unicul soi capabil în România să ofere vinuri rosé seci cu un astfel de profil.
S-ar putea scrie o carte întreagă despre acest soi controversat atât ca nume, cât şi ca origine, considerat „iniţial” a fi un Muscat Petits grains rouge – clona 8248, sau Muscat Petits grains noir – clona 8238, ambele fiind mutații ale soiului Muscat Petits grains blanc. Spun „iniţial”, întrucât marele guru al ampelografiei genetice, José Vouillamoz, pretinde recent că Busuioaca de Bohotin nu ar fi o mutaţie a Muscat Petits grains blanc, ci un soi distinct. Dar las specialiştii să dezbată.
Cum arată harta celor 688 hectare de Busuioacă din România? Concentrația cea mai mare este în Iași, Vaslui, Buzău și Prahova
În România sunt 687,89 ha de Busuioacă de Bohotin: 299,10 ha în județul Iași, 285,89 ha în Vaslui și 66,72 ha în Buzău plus 21,06 ha în Prahova. Pe lângă alte hectare împrăștiate, aceștia sunt cei doi poli importanți: zona de nord a regiunii Dealurile Moldovei, Iași/Vaslui pe de o parte şi pe de alta, la nord-est de Dealu Mare, cu zona Pietroasele din Buzău, plus ceva în județul Prahova, chiar și în DOC Dealu Mare.
Busuioaca poate fi etichetată în principal ca și DOC Cotnari, Bohotin, Huși, Iași în Dealurile Moldovei și DOC Pietroasa sau Dealu Mare în Muntenia (spun Busuioaca şi nu Busuioaca de Bohotin pentru a evita anumite discuţii). Alte DOC din Dealurile Moldovei îl includ în reglementările lor (DOC Cotești, de exemplu). Se mai etichetează ca IG, de asemenea, precum Dealurile Vrancei sau Dealurile Moldovei.
Primul nostru contact cu Busuioaca vinificată în sec a fost prin „Colocviu la Paris” de la Cramele Cotnari – Casa de Vinuri Cotnari (posesori ai circa 75 ha din acest soi), în urmă cu câţiva ani. A fost o versiune «cules târziu» sec – nivel DOC-CT. Apoi am întâlnit varianta de la Avereşti (160 ha de Busuioaca de Bohotin), câştigătoarea absolută a categoriei la ultimele ediţii ale concursului. 
Notele tipice pentru Busuioacă
Busuioaca de Bohotin se distinge prin culoarea roz-portocalie, cu tente de cupru, care poate trage spre roz somon, pomelo sau roz-caisă, dar este mai dificil să se obțină nuanțe de roz- zmeură, roz- coacăze roșii sau cireșe.
Pe lângă notele clasice de trandafiri și aromele tropicale, ea are în plus acele parfumuri terpenice distincte de shiso, de busuioc, dar mai ales de floare de busuioc deshidratată.
A treia caracteristică este reprezentată de compușii fenolici care sunt prezenți în mod clasic la Busuioacă şi sunt importanți pentru a contrabalansa aciditățile diminuate și, uneori, nivelurile ridicate de alcool. Chiar dacă aceşti struguri de tip Muscat au acidități scăzute, vinurilor din concurs nu le-a lipsit prospețimea, iar generozitatea alcoolului a fost bine stăpânită.
Producătorul trebuie să fie foarte atent în alegerea perioadei de recoltare pentru a echilibra aromele cu textura, fără a pierde prea multă aciditate (deja lejeră la soiurile tip Muscat), de a armoniza prospețimea olfactivă cu senzația proaspătă de pe palatin, fără a extrage prea mult fenolici, astfel încât să nu devină amărui și să aibă, de asemenea, un grad bun de digestibilitate a alcoolului.
Busuioacele de la Concursul de rosé-uri 2022, mai discrete ca intensitate și mai puțin omogene, dar cu aciditate mai marcată
Dacă anul trecut mostrele de vinuri aromate au arătat un caracter varietal distinctiv intens al Busuioacei de Bohotin, anul acesta cele 5 probe au avut fost mai puţin omogene si parcă si mai discrete din punct de vedere al intensităţii. Ele păreau să aibă o aciditate mai afirmată şi un corp mai lejer. Efect posibil de vintage sau poate o alegere a producătorilor în privinţa perioadei de recoltare mai timpurie, pentru a prezerva aciditatea și alcoolul digest în detrimentul acumulării terpenice. Fenolicii au fost prezenţi, dar nu deranjanţi, ci mai degraba stimulanţi, aducând o salivare plăcută şi tente de zesturi.
Notele de degustare ale vinurilor de la concursul Winelover România
Câteva note de degustare surprinse de Bruno şi mine în timpul concursului, compliate într- un comentariu comun:
- Casa de Vinuri Cotnari „ Colocviu la Paris” DOC- CT Cotnari roz- trandafiriu mediu, delicat și discret, cu unele note de petale de trandafiri, plante aromate, piersici, mandarină. Sec, cu o aciditate medie spre plus, alcoolul este moderat şi digest, postgustul zesty și aproape piperat, cu tente florale de coajă de mandarină, nuanţe lejer amărui. Prospețime vie, tonică și salivare plăcută. Foarte bun +.
- Hermeziu „C´est soir”DOC- CMD Iaşi rozaliu-caisă mediu, spre roz-portocaliu, cu intensitate foarte lejeră faţă de definiția soiului. Șofran, piersici, caise, litchi. Palatin tipic cu atac neted, aciditate medie spre plus, cu o structură fenolică rotunjită de textură, dar final uşor diluat, relativ scurt. Ceva arome de piersici, litchi și coaja de mandarină cu relief amărui. Bun +
- Domeniile Avereşti – DOC- CMD Huşi roz- mango mediu, o oarecare amprentă de SO2 încă prezentă, atac sec dar amplu, texturat, aciditate moderată cu o senzaţie proaspătă. Fenolicii se cuplează cu unele condimente, cu alcoolul generos ca la un Gewurztraminer, zesturile aducând o tentă proaspătă. Bun, dar nu „aşezat” în totaliate din punct de vedere olfactiv.
- Strunga Busuioaca de Bohotin IG Dealurile Moldovei roz petale de trandafir mediu, net și intense, cu note de roze parfumate, floral aerian, piersici, litchi. Sec, tandru cu o prima impresie netedă, aciditatea lui medie rămâne proaspătă. De natură generoasă, cu textură densă, cu note de condimente, palatinul este suculent, cu postgust floral persistent și fructat. Foarte bun+/ Excelent, foarte clasic, bine definit.
- Domeniile Prince Matei Bistrot (proba de tanc IG Dealurile Munteniei 70% Dealu Mare – 30% Pietroasa) Roz delicat trăgând spre coacăze roșii, reductiv şi fruct lejer. Prima impresie este netedă, cu aciditate ușoară, un vin generos, condimentat, cu tente de zesturi, busuioc și arome de plante. Vinul este încă în fază de reducţie – am aflat ulterior ca era o probă de tanc, ceea ce poate explica olfactivul mai reţinut, deşi palatinul subliniază bine potenţialul său.
Concluzii după Concursul de rosé-uri 2022
Apreciem eforturile producătorilor de a promova aces soi mai ales în versiunea lui de vin sec, unde talentul de vinificator este chiar esenţial din prisma challenge-urilor explicate anterior. Inţelegerea clonelor ( în România sunt omologate 3 clone – 26 Pt., 5 Iş. şi 9 Cot., după cum se poate citi în literatura de specialitate), adaptarea lor pedo-climatică, recoltarea cu precizie si tehnicile noi de vinificare în sec au adus Busuioaca de Bohotin în atenţia consumatorului, dar şi a profesioniştilor. Faptul de a o expune printr-o categorie distinctă la Concursul de vinuri Rosé Winelover România este un pas binevenit în promovarea soiului.