IWCB punctează 7.000 de ani de istorie la imaginea vinului românesc

Un articol de Cătălin Păduraru, Preşedinte al International Wine Contest Bucharest și VINARIUM

Publicitate
Oprisor

Cea de-a 15-a ediție a International Wine Contest Bucharest (IWCB) a avut loc între 1-4 noiembrie 2018, la Muzeul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași – dedicat străvechii culturi Cucuteni, veche de 7.000 de ani, întinsă pe o suprafață de aproximativ 350.000 kmp și considerată una dintre cele mai importante din Europa acelor vremuri. Vinul.Ro a fost partenerul media principal, așa că am dedicat concursului o ediție specială a revistei tipărite. Care a fost cât pe ce să nu aibă loc, din cauza dezinteresului autorităților și lipsei de viziune a unor producători.

IWCB aduce beneficii industriei, dar și societății. S-a pus fundația brandului vitivinicol românesc

Aș începe cu beneficiile întregii industrii, dar și ale societății românești, în general. “Marcarea” noastră ca jucător important în Lumea Vinului poate spori valoarea multor produse românești care nu au legătura cu vinul. Aduc aici exemplul celor din țările viticole puternice – care, sub notorietatea vinului și a enoturismului, fiecare în regiunea lui, vând mult mai ușor produse alimentare, cosmetice, servicii etc. Notorietatea obținută prin IWCB poate aduce aceleași beneficii.

Publicitate
Oprisor

Odată cu ediția 2018, “IWCB powered by VINARIUM”, industria câștigă pentru prima dată în epoca modernă nucleul brandului vitivinicol, de care avea atâta nevoie. Afirmația noastră – bazată iniţial pe deducții și corelări istorico-antropologice – a început să fie susținută la Iași prin argumente științifice puse în circulație de istoricii de acolo: “Pe teritoriul acesta se produce vin – din VITIS VINIFERA – încă de acum 7.000 de ani!”

Asta înseamnă că putem comunica, așa cum o face Georgia (sub sloganul “8.000 de recolte”), unul dintre cele mai vechi paliere istorice cunoscute în care se făcea viticultură!

Pornind pe acest drum, evident, trebuie să unim toate studiile, este necesar să repetăm anumite datări și să facem altele noi, dar… avem ceva valoros. 

Chiar și convingerea autorităților pentru a aloca fonduri de cercetare se va baza pe ceva concret, pe o linie pe care avem deja rezultate. Miza însăși este fantastică, brandul de țară putând prelua doze importante din această afirmație.

Și, la fel de important, nu plecăm la drum cu ceva inventat – fie și de către cea mai bună agenție de publicitate – ci cu ceva organic, palpabil. Din experiența anterioară a “producției” de brand pentru România, am putea spune că am făcut și o foarte mare economie de bani. Bani care ar trebui să fie puşi acum în cercetarea științifică, singura capabilă să umple orice posibil gol în fundație, astfel încât “construcția” aceasta să reziste bine – măcar 100 de ani de acum încolo.

Ce a mai câștigat industria? Conform celei mai optimiste teorii, la oamenii mari ai lumii ai putea ajunge “în cinci telefoane”. Adică, dacă vrei să îl aduci pe Robert Parker în România, să zicem, intri într-un “lanț al slăbiciunilor” și, da, într-un final, poți ajunge la el. Cinci, şase, zece telefoane. Odată cu invitarea și venirea unor personalități ca scriitorul și profesorul Mike Veseth, efortul pentru un demers precum cel descris, se reduce la… un telefon!

S-a conturat o imagine a calității stricte: 80% din probele înscrise au avut punctaj cel puțin pentru medalie de Argint

Nu e secret, IWCB a ieșit din calendarul de primăvară și, dacă nu se făcea în nume propriu acest efort, România pierdea singurul concurs internațional (OIV & VINOFED). Cum credeţi că s-ar fi reflectat asupra producătorilor acest eșec? Pozitiv?!?

La capitolul beneficii, insistăm și pe cele directe, beneficiile cramelor venite odată cu organizarea unei astfel de competiții în România. De la cele logistice (costuri reduse de participare și de expediere a probelor), până la cunoașterea directă de către jurații străini – modelatori de opinie internaționali – a vinurilor lor. Practica “desecretizarii” probelor după fiecare etapă de concurs este una care face diferența dintre IWCB și alte concursuri mai mari. Mai mari, dar care nu livrează acest avantaj pentru crame (și pentru jurați este un avantaj, de aceea ei iubesc IWCB-ul).

Însemnele autoadezive vin la timp, înaintea celui mai bun sezon de vânzări, iar cramele care-și doresc succesul vor profita și își vor lipi pe sticle distincțiile primite. Bineînțeles, este important pentru producători să privească cu seriozitate evaluarea, fără patimă, să încerce să înțeleagă ce anume au de modificat în a-și face produsul mai atractiv. Din totalul probelor înscrise, 80% au avut peste 82 de puncte.

O cifră enormă. Orice concurs care nu e monitorizat OIV și VINOFED, vă spun sigur, ar fi acordat acele medalii. Bucurie rapidă, inflație de premii, decredibilizare pe termen mediu și lung. Noi avem acea limitare de “30%” – aplicată de sus în jos – sub care, indiferent de notă, nu se obţin medalii. Un procedeu “antiinflaţionist” menit să asigure menținerea concursului într-o elită a domeniului.

Investițiile pentru viitor merg către cercetare și publicitate. Ediția 2019 are loc înainte de Wine and Street Food Festival

Concursul Internațional de Vinuri – VINARIUM trebuie să găsească resursele pentru a crește exactitatea actului de jurizare, să fie peste celelalte concursuri mari din lume. Resursele vor fi dirijate pentru îmbunătățirea softului, analize înainte de concurs (și de aici o perfectă ordonare a seriilor), mărirea numărului de jurați în panel, distribuirea a cât mai multe probe mai multor comisii. Ne dorim să facem modificări de sistem pe care să le propunem OIV, în baza unor calcule matematice, statistice. Dar asta presupune fără îndoială resurse. În mod normal, producătorii, prin Consiliul Regiunilor, pot cere ca anumite sume din ceea ce ei plătesc către organismele de reglementare să fie direcționate către cercetare și publicitate. Pentru publicitate, le recomand să o facă încă de pe acum, pentru acest sfârșit de an!

Wine Next Level (o acțiune de promovare conturată de Cătălin Păduraru împreună cu publisherul Vinul.Ro, despre care veți mai auzi) trebuie să ia amploare. Exact ca personajele din lucrarea scrisă de Bianca Bosker (Pe aripile vinului), ar trebui să ne aflăm în diferite locuri din țară, să unim forțe, inteligenţe, dorințe, și să celebrăm victorii. Știţi cum e, “la început a fost cuvântul!”. Dacă unim enunțul cu voința noastră, va ieși ceva bun.

Pentru 2019, cu IWCB din nou la sfârșit de mai, avem propunerea ca jurizarea să se facă exact înainte de Wine & Street Food Festival, iar rezultatele să fie cunoscute încă din prima dimineață a expoziției existente în festival, doar de către cei care sunt prezenţi fizic. Adică zeci de mii de oameni deja interesați de vin, plătitori, să descopere la fața locului cramele care au fost premiate, acestea primind în dimineața respectivă plachetele și diplomele.

Presa, pentru a fi în posesia rezultatelor, va trebui să vină la WSFF sau să recurgă la corespondenți de la fața locului!

Gânduri de încheiere

Într-o lume a individualismului, a decorului industrial-eficient, încrâncenată și sufocată de “deadline”-uri, vinul dilată timpul, aduce prieteni, voie bună și deschide o fereastră către o lume cu peisaje plăcute ochiului, din care, dacă o vei cunoaște, vei rămâne cu mirosuri, gusturi care te vor îmbogăți, cu emoții și amintiri plăcute. Și, aproape întotdeauna, cu un zâmbet. Refuză să îmbătrânești trist, binele simțurilor și al gândurilor ți se cuvin (!)

Încă 282 de vinuri au meritat Medalia de Argint

Din dorința de a menține cât mai sus ștacheta calității, IWCB își limitează numărul medaliilor acordate la doar aproape o treime din totalul probelor înscrise. Acesta este și motivul pentru care, anul acesta, 282 de vinuri care au luat punctaj aferent Medaliei de Argint nu au primit-o.