Lab-to-table la Constanța: Black Sea Aquaculture Dinner by Flavours of Dobrogea și INCDM „Grigore Antipa”

–

Stridii japoneze, biban de mare, creveți “de Constanța” (în curând și anghilă) din laboratorul de cercetări la cină, în cadrul unui eveniment gastronomic pilot organizat la începutul lunii iulie la restaurantul Rozmarine din Constanța de echipa Flavours of Dobrogea împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) “Grigore Antipa”, sub bagheta Chef-ului Octavian Băloi.

Sarom

Un eveniment gastronomic exclusivist cu potențial de viitor

Doar 20 de persoane s-au putut bucura în premieră de produsele de acvacultură obținute de cercetătorii de la INCDM, dar vestea este îmbucurătoare pentru toți cei interesați de produse marine proaspete și diversificate din Marea Neagră – fie ei consumatori sau antreprenori din domeniul pisciculturii și gastronomiei. “Black Sea Aquaculture Dinner” a fost numele evenimentului care și-a propus să conștientizeze asupra valorii cercetării științifice din domeniu în contextul în care Dobrogea se luptă să câștige titlul de “Regiune gastronomică europeană” pentru anul 2029.

Cercetările inovatoare din acvacultură devin resurse sustenabile de fine dining

Dr. Victor Niță, șeful Departamentului Resurse Marine Vii și directorul Centrului Demonstrativ de Acvacultură, a explicat cu această ocazie:”Misiunea noastră nu se oprește în laborator. Credem cu tărie că succesul inovațiilor din acvacultură trebuie să se regăsească în economia reală și în gastronomia de excelență. Invităm mediul de afaceri și investitorii să privească spre segmentul fine dining, unde cererea pentru produse locale, proaspete și sustenabile este într-o continuă creștere. Noi oferim expertiza tehnică necesară pentru a garanta calitatea superioară a acestor produse, transformând resursele marine în ingrediente premium. Astfel, cercetarea devine un partener de încredere al gastronomiei autentice, aducând valoare adăugată și competitivitate pe piața locală.”

Acvacultura locală, o legătură direct cu Marea Neagră

Carmen Ispas, coordonator al proiectului Dobrogea – Regiune Gastronomică Europeană Candidată 2029, a arătat la rândul ei că aspirația Dobrogei la mult-râvnitul titlu “nu e doar despre rețete, ci despre un întreg ecosistem: cercetare, producție locală, gastronomie, turism și antreprenoriat. (…). În zona inovării, vorbim despre cercetare care nu rămâne doar în laborator, ci poate inspira idei noi în gastronomie, turism și afaceri locale. În ceea ce privește alimentația sustenabilă, acvacultura marină poate deveni, în timp, o sursă locală de produse sigure, controlate și obținute responsabil. Iar în domeniul turismului sustenabil, experiențe precum aceasta pot contribui la o ofertă gastronomică diferită, destinată turiștilor care își doresc să descopere Dobrogea prin povești autentice, produse locale și o legătură directă cu Marea Neagră. Pentru noi, această inițiativă este o punte între cercetători, bucătari, antreprenori și comunitate. Ea arată că dezvoltarea unei regiuni începe atunci când oameni din domenii diferite aleg să construiască împreună.”

Gastronomia aduce valoare nu doar ingredientelor, ci și identității unei regiuni

Chef Octavian Băloi, cel care a pus în operă rezultatele cercetărilor INCD cu ocazia dineului, a ținut să sublinieze că „bucătăria începe în farfurie, dar se naște în grădini, în vii, la stână, în bărcile pescarilor și, uneori, în laboratoarele de cercetare. Susținând producătorii locali și proiectul Dobrogea – Regiune Gastronomică Europeană 2029, aducem valoare nu doar ingredientelor, ci și identității unei regiuni care merită descoperită, gust cu gust.”

Impactul asupra : educarea consumatorilor, susținerea producătorilor, promovarea și stimularea investițiilor

Potrivit organizatorilor, inițiativa marchează o schimbare de paradigmă pentru INCDM „Grigore Antipa”, transformându-l într-un actor activ în dezvoltarea economiei albastre locale. Prin acest transfer de cunoștințe se urmăresc mai mute obiective:

  • Educarea consumatorului: înțelegerea valorii produselor marine locale.
  • Susținerea producătorilor: validarea practicilor de acvacultură sustenabilă.
  • Promovarea identității dobrogene: Valorificarea resurselor locale în contextul turismului gastronomic.
  • Stimularea investițiilor: atragerea capitalului prin evidențierea potențialului economic neexploatat și crearea unui cadru favorabil pentru afaceri sustenabile în sectorul agro-alimentar și turistic.