Industria de profil deplânge, în ultimii ani, decuplarea generației sub 35-40 de ani de cultura consumului de vin. Și totuși, „tineretul” bea mult vin – uneori chiar fără s-o știe – dar inclusiv majoritatea cramelor ignoră acest lucru. Am încercat să demonstrăm acest adevăr care poate face diferența dintre pierdere și profit la o cramă, oganizând un eveniment-manifest – „Sărbătoarea continuă” – în care pelinul, vermutul și bitterurile „vino” (amare, fortifiate, cu baza din distilat vitivinicol) au fost vedete.

Legal și cultural, parte din universul vinului

Am avut și un masterclass pe subiect, ne-am și distrat, au participat inclusiv câțiva prieteni care din diferite motive nu puteau să bea, ceea ce demonstrează interesul ridicat pentru subiect. Am trecut în revistă tot felul de informații și argumente culturale, legale, economice.  Și, ca să fim clari de la început: aceste băuturi fac parte, legal și cultural, din categoria băuturilor aromatizate pe bază de vin sau sunt vinuri aromatizate (fortifiate sau nu)! Poartă în ADN trăsăturile soiurilor de struguri din care provin, uneori chiar și pe cele ale terroir-ului atât de respectat și invocat de către crame, și transmit mai departe o tradiție și o cultură respectabile, care merită șansa unui viitor prosper.

„Cine v-a lucrat aici”, în minte? Tinerii beau vin, doar că nu neapărat pe cel pe care-l are industria producătoare în vedere

Pentru cine mai crede că tânăra generație nu bea vin, recomand o plimbare într-o seară de weekend pe Calea Victoriei, pentru a observa ce beau oamenii la cocktail bar-urile arhipline de pe traseu: alături alte combinații (multe, bazate tot pe vin), negroni (2/3 bitter și vermut, 1/3 gin) e printre vedete. Iar primele două treimi din rețeta acestuia sunt, de fapt, vinuri – aromatizate, dar neîndoielnic vinuri.

Ipoteza de la care am pornit în organizarea unui eveniment special dedicat pelinurilor, vermuturilor și bitterurilor la wine barul Sip Coffee & Wine din Capitală la început de noiembrie 2026 a fost aceea că derivatele din vin pot, merită și trebuie să fie readuse în atenția consumatorilor ca produse din sfera vinificației, dar și mai ales a profesioniștilor din crame, distribuție sau HoReCa (oameni care cu siguranță cunosc cultura și încadrarea legală europeană a acestor produse, dar care nu le-au descifrat cu adevărat potențialul economic).

Vreau să salut aici viziunea producătorilor care au susținut evenimentul de la Sip Coffee & Wine: Domeniile Dealu Mare / Zarea și Murfatlar Vinul! Îi felicit și le mulțumesc, pentru că am văzut, din păcate, (prea) mulți producători de vin care pe de-o parte strâmbă din nas auzind de pelin, vermut sau bitter, dar pe de altă parte se vaită că vânzările merg prost, că „tânăra generație nu mai bea vin, dom’le”, și refuză să inoveze tocmai în sferele care sunt pe placul acestei categorii de public. 

Vinul nu și-a epuizat nici pe departe „arsenalul seducției”

N-am să insist aici pe conținutul masterclass-ului de pelinuri & celelalte de la Sip Coffee & Wine. O să spun doar că am trecut în revistă înpreună cu specialistul Adrian Dolghin și cu reprezentanții producătorilor prezenți la eveniment metodele de producție, asemănările și diferențele dintre ele, istoria și situația actuală de consum, caracteristicile produsului industrial și a celui de casă / bar, diferențele dintre tradițiile estice și cele vestice și altele.

 

Pe ce vreau să insist este că toate aceste băuturi bazate pe vin continuă să suscite interes din partea consumatorilor și ar merita abordate cu mai multă seriozitate de către industria producătoare, de către retail și de HoReCa, deoarece reprezintă unul dintre cele mai importante „puncte de acces” către universul vinului.

Imaginile care însoțesc acest articol au fost realizate la evenimentul „Sărbătoarea continuă” de către „fotograful de vise” Sorin Retevoi.