O concluzie și câteva observații personale (unele în răspăr cu cele discutate acolo) de la Conferința Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) & HORA (Asociația operatorilor din HoReCa) – pe unele le-am exprimat și în cadrul evenimentului, sub formă de întrebări către paneliștii care au discutat prețul vinului în HoReCa, iar pe altele ca opinii în panelul la care am fost invitat ca speaker. Încep cu concluzia personală subiectivă: în condițiile în care industria vinului nu-și cartografiază la nivel colectiv, cu realism, un fundament ideatic (ce o definește în mod relevant și care-i sunt argumentele în relațiile B2B și B2C – care-s motivele acestora să acceseze vinul românesc), și nu face planuri concrete de acțiuni de comunicare publică, discuțiile despre procente sunt inutile și vor rămâne lipsite de consecințe – fie că aceste discuții se referă la creșterea costurilor de producție, la mărimea adaosurilor comerciale în HoReCa, la istoria milenară, la greaua moștenire postcomunistă, la „consumul patriotic” și la educația publicului (în condițiile în care, după cum au admis reprezentanții HoReCa, abia dacă 10% dintre consumatori sunt interesați și avizați în materie de vin). Pe scurt, în ceea ce privește piața, industria trebuie să treacă, în mod colectiv, de la întrebarea retorică „ce are ea (nevoie piața) și nu am eu?” la răspunsul pentru această întrebare și la acțiunile concrete pe care le poate întreprinde ca să aibă succes.

Observațiile personale de la Conferința ADAR & HORA: de la excelent la nesatisfăcător

1. e excelent că acest eveniment s-a întâmplat, e păcat că încă se divaghează destul de mult în aceste formate de întâlnire de la care lipsește intenția formulării unei concluzii concrete, fie ea și de etapă;
2. la nivelul de start al discuțiilor, reprezentarea la eveniment a industriei vinului prin președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), Claudiu Necșulescu (președintele grupului Jidvei) a fost un important semnal de interes pentru membrii industriei în direcția dialogului intern și cu alte entități relevante în piață, însă în continuare industria nu și-a formulat niciun fel de proiect concret și nicio propunere la nivel colectiv (nicio campanie colectivă în HoReCa sau de comunicare generală cu consumatorii și piața internă, în general);
3. la nivelul reprezentanților HoReCa, am semnalat că cei care au fost de față reprezintă o „cremă” a sectorului, cu experiențe și cifre de afaceri care nu se aplică la nivel național nici măcar în marile orașe, și opinez că atâta vreme cât operatorii din domeniu nu privesc vinul ca o parte fundamentală a „experienței de socializare la masă în oraș”, și-l tratează la echivalență cu cocktailurile și berea, riscă să distrugă tocmai piața pe care încearcă s-o dezvolte. Detaliez aici: e-adevărat că, în loc de vin, publicul consumator poate accesa cocktailurile și berea ca alternativă alcoolică, dar realitatea e că opțiunile de acest gen transformă restaurantul în bar sau zahana / berărie, îl îndepărtează de menirea și funcționalitatea sa de bază;
4. așa-numita „piață invizibilă” care înseamnă între 40 și 60% din totalul consumului, provenind de la producători insuficient verificați și fiscalizați, distorsionează întreaga cultură și obiceiurile de consum, pe cel puțin 2 paliere: economic „faultează” printr-o concurență neloială operatorii înregistrați, fiscalizați și verificați; la nivelul mentalului colectiv, existența și proporțiile monstruoase ale acestei piețe invizibile înseamnă persistența unei imagini eronate despre ce înseamnă vin bun, curat, etic, dezirabil.  Am opinat – și o fac și aici, fiindcă mi se pare important! – că abordarea critică și activă a acestei zone de piață ar trebui să aibă prioritate în gândurile și acțiunile de comunicare publică ale industriei vitivinicole organizate, și chiar și a reprezentanților HoReCa: nu putem vorbi de creșterea pieței interne organizate, dacă industria nu atacă acest tip de consum care reprezintă 50% din total și nu putem vorbi despre educarea consumatorului dacă industria țintește doar cei maximum 10% din totalul consumatorilor HoReCa.

Regăsiți în continuare textul comunicatului de presă al organizatorilor (intertitlurile aparțin redacției Vinul.ro, imaginile au fost furnizate de către organizatori).

Vinul românesc în centrul dialogului, la Conferințele ADAR

Profesioniști din industria vitivinicolă, reprezentanți ai sectorului HoReCa și experți internaționali s-au reunit astăzi la restaurantul Pescăruș din București, în cadrul Conferințelor ADAR, un eveniment dedicat dialogului despre viitorul vinului românesc și provocările pieței actuale. 

Organizat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) în parteneriat cu HORA România (asociația profesională a operatorilor din industria ospitalității), evenimentul a adus în prim-plan trei teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului: relația dintre vinul românesc și HoReCa, provocările legate de fiscalizare și concurență neloială și rolul competițiilor internaționale în promovarea vinurilor românești.

Industria vinului trebuie să-și consolideze dialogul cu ceilalți jucători din romeniu

„Crizele succesive din ultimii ani au arătat cât de necesară este o comunicare mai bună între sectoarele din industrie. De aceea, zona vitivinicolă trebuie să își consolideze dialogul cu ceilalți jucători din domeniu. Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță. Dar în același timp, este nevoie de mai multă educație a consumatorului, astfel încât acesta să înțeleagă valoarea vinului în general și vinul românesc în special și să poată face alegeri informate.” – Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

Cum poate deveni vinul mai accesibil consumatorilor în HoReCa?

Conferința a fost moderată de Diana Pavelescu, secretar general ADAR și a debutat cu o sesiune dedicată prezenței vinului românesc în restaurante și alte spații HoReCa, în care au participat Paul Iftode, reprezentant City Grill , parte a asociației Hora,  Radu Dumitrescu membru board Hora și fondator Stadio Hospitality Concepts și ⁠Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei. Aceștia au discutat despre modalități prin care vinul local poate deveni mai accesibil consumatorilor, menținând în același timp sustenabilitatea economică pentru producători și operatorii HoReCa. Discuțiile au evidențiat nevoia unor practici mai transparente în ceea ce privește adaosurile comerciale, listările echitabile și promovarea experiențelor autentice de degustare. 

De multe ori, vinurile internaționale cu o calitate corectă și cu investiție în imagine au prețuri mai competitive decât cele românești

„Grupul pe care îl reprezint vinde 98% vinuri românești, aceasta este politica noastră. Dar lupta pentru a promova și vinde vinurile românești trebuie înțeleasă în context. Vinurile internaționale vin deseori cu o calitate corectă, cu o investiție consistentă în brand și comunicare și, de foarte multe ori, cu prețuri mai competitive decât vinurile românești. Dar acest efort de amplificare a calității și coerenței comunicării vinurilor românești este în creștere și putem demonstra acest lucru cu cifre: noi vindem peste 100.000 de sticle de vin liniștit produs în România anual” – ⁠ Paul Iftode, reprezentant al grupului City Grill, parte a Asociației HORA.

„Piața invizibilă” – care e impactul nefiscalizării și al comerțului neoficial asupra industriei vinului

Un al doilea panel a abordat problema „pieței invizibile” a vinului, concentrându-se asupra impactului nefiscalizării și al comerțului neoficial asupra industriei vitivinicole. Participanții – Cezar Ioan, fondatorul platformei Vinul.ro și Claudiu Necșulescuau analizat dimensiunea fenomenului și au discutat posibile soluții pentru consolidarea unui cadru de piață transparent și echitabil. 

„Am văzut în restaurante adaosuri de trei, patru sau chiar cinci ori mai mari la vin. Dacă prețul devine prohibitiv, riscăm să distrugem chiar piața pe care încercăm să o dezvoltăm. În momentul în care sticla de vin pe care vor să o bea ajunge să fie mai scumpă decât mâncarea, mulți consumatori vor alege pur și simplu să bea două beri. De aceea, este nevoie de un efort conștient și colectiv în toată industria, astfel încât vinul să rămână accesibil și atractiv pentru consumatori. În același timp, producătorii au responsabilitatea de a construi notorietate. În România încă nu avem branduri puternice de regiune sau de categorie. Ar fi important ca mai mulți producători să se unească pentru a promova împreună un soi autohton sau o zonă vitivinicolă.” – Cezar Ioan, fondatorul platformei Vinul.ro. 

Concours Mondial de Bruxelles – momentul întâlnirii cu concurența internațională și o oportunitate

Evenimentul s-a încheiat cu festivitatea de premiere a vinurilor românești medaliate la Concours Mondial de Bruxelles 2025, un moment care a celebrat performanța producătorilor români și recunoașterea calității vinurilor românești pe scena internațională, în prezența lui  Quentin Havaux, CEO CMB. Concours Mondial de Bruxelles este una dintre cele mai importante competiții de profil ale lumii, unde 15.000 de probe din 50 de tări sunt prezentate la fiecare ediție, într-un eveniment global în care vinurile sunt evaluate și degustate de aproximativ 800 de specialisti din 65 de tări. 

Prin organizarea Conferințelor ADAR, asociația își propune să creeze și să continue un spațiu de dialog între profesioniștii din industrie și să contribuie la dezvoltarea unei piețe a vinului mai transparente, sustenabile și orientate spre calitate.

Despre Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) este o organizație profesională dedicată promovării și dezvoltării culturii vinului în România. Membrii săi includ degustători autorizați, oenologi, producători de vin, proprietari și directori de crame, somelieri și alți profesioniști din industria vitivinicolă, care prin expertiza lor contribuie la evaluarea calității vinurilor și la educația consumatorilor. ADAR organizează evenimente, cursuri și degustări, susținând dezvoltarea industriei vinicole românești și creșterea aprecierii vinurilor de calitate. www.adar.ro