Conferința nr 4: Gastronomia ESTE CULTURĂ ȘI IDENTITATE! O nouă referință la pelin ca parte a brandului de țară

Adevărata valoare și unicitate a gastronomiei românești este sinteza – combinarea influențelor multiple și transformarea acestora într-o expresie proprie – aceasta este concluzia trasă cu ocazia conferinței-dezbatere cu numărul 4 din seria „Gastronomia – cu bune, cu rele / Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”. Seria este organizată de platforma de idei și promovare a imaginii de țară „We Are Romania / YOU ARE WELCOME” și pune laolaltă resurse de inteligență din diferite domenii: economie, arte, cultură, mediul universitar. Ediția cu numărul 4 a avut loc în data de 29 ianuarie 2025 la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român din București. Dacă reuniunile anterioare au avut și scopul de a identifica soluții (produse și servicii) concrete, de această dată scopul a fost clarificarea teoretică a întrebării: este gastronomia (și) cultură? Răspunsul, fără echivoc, a fost DA. (Fotografii de Sorin Retevoi)

Din cele mai vechi timpuri și în continuare!

Speakeri de marcă ai acestei ediții au fost: Răzvan Voncu și Cosmin Ciotloș – scriitori și critici literari; Mihail Coșulețu – artist plastic; Zoli Toth – artist conceptual și muzician. Fiecare dintre vorbitori a venit cu exemplificări concrete foarte interesante din propriul domeniu de specialitate. Toate aceste exemple au avut rolul să arate și să explice prezența constantă și valoarea gastronomiei – și a băuturilor care fac parte din ea – în diferitele forme culturale. Seara a fost o incursiune multisenzorială savuroasă prin diferite arte, din diferite epoci și din diferite locuri: muzică, literatură, arte vizuale (toate acestea au și ele, de pildă, un „terroir”, ca și vinurile) – de la desenele cu scene de vânătoare realizate cu palmele pe pereții peșterilor în urmă cu zeci de mii de ani la operele muzicale cele mai renumite, de la picturile în care apare mâncarea și băutura pe masă și până la literatura cea mai utilitară sau mai elevată. Potrivit specialiștilor invitați, gastronomia a făcut mereu parte identitatea și din preocupările creatorilor de cultură. Însemnătatea și substraturile psihosociale ale exemplelor oferite au fost analizate și clarificate.

Din nou… Pelinul, component al brandului de țară

O concluzie foarte interesantă și aplicabilă concret a oferit, după încheierea discuțiilor oficiale, scriitorul Răzvan Voncu: are legătură cu un produs tradițional românesc – pelinul – pe care autorul cărții „O istorie literară a vinului în România” îl regăsește ca o constantă în opera sau viața mai multor scriitori importanți și despre care afirmă (vezi video-ul de mai jos) că poate servi imaginii de țară. Este, de altminteri, un subiect pe care l-am abordat și noi în trecut, la Vinul.ro, dar căruia omul de litere i-a găsit noi temelii și noi resorturi în literatură. Scriam în urmă cu aproape 8 ani: „să construim, astfel, un produs “exclusiv românesc” care să însemne mândrie națională, consum masiv și motiv pentru turiștii străini să ne viziteze țara. În ritmul ăsta, cu piedici administrative de o inutilitate perfectă, o să rămână în partea asta de lume doar grecii – cu retsina lor, și bulgarii – cu pelinul (nostru?!?)”.

Urmăriți aici declarațiile lui Răzvan Voncu:

Avem ce sărbători, ce practica și ce promova

Conferința – sprijinită de o mână de parteneri atenți la tendințele culturale și la practicile sociale ale gastronomiei, precum Eisberg, Teamfresh HoReCa, La Horincie, Pescobar și Carlsberg – vine într-un moment în care încă mai persistă, la nivelul unor autorități locale sau regionale, ideea că gastronomia nu este suficient de importantă încât să merite atenția de care se bucură alte forme culturale, după cum a atras atenția președintele Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați, Marian Timofti. De asemenea, discuția are loc într-un moment în care există mulți conaționali care cred că tot ce avem în bucătăria de pe actualul teritoriu al României este copiat sau importat.

Concluzia unanimă a celor patru invitați a fost că România dispune, ca de altfel orice alt popor, de un tezaur bogat, pe care trebuie să-l celebrăm și de care să ne bucurăm, fără a cădea în filosofii excesive și amintindu-ne, când gustăm un preparat sau ciocnim un pahar de vin, că acest tezaur poartă o amprentă culturală profundă.