Apetit sporit pentru: prezentări vizuale atrăgătoare (și ambientale – inclusiv fondul sonor); recomandări de la familie și prieteni, mai presus decât ale influencerilor ori publicitate; autenticitate (atât în meniu, cât și în comunicare); sănătate și sustenabilitate; experimente; limbaj accesibil. Acestea au fost câteva dintre trăsăturile caracteristice ale relației dintre Generația Z cu gastronomia descoperite de speakerii de la cea de-a 5-a conferință “We Are Romania / YOU ARE WELCOME” care s-a desfășurat în data de 5 martie la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român. În ceea ce privește relația Gen Z cu gastronomia tradițională, vorbitorii au arătat că tinerii o accesează des în calitate de consumatori atunci când mâncarea provine de la surse cu care sunt familiari și o gătesc doar foarte rar, considerând-o migăloasă și necesitând mult timp de preparare. Cercetătoarele Sorana Bădilă și Ana Ioan (antropolog, sociolog), creatoarele de conținut gastronomic “Cosânzenele gătesc” (Amelia Ciurică și Maria Lupu), antreprenorul HoReCa Valentin Hristu (Pâine și vin, Expirat, Energiea) și Nicoleta Rădăcină (jurnalist & Chef) au schițat portretul robot al consumatorilor de produse gastronomice și HoReCa din mediul urban mare născuți între 1997 și 2012. Dezbaterea a fost una extrem de animată, cu schimburi însuflețite de întrebări și răspunsuri din partea tuturor generațiilor prezente la eveniment. (Foto: Sorin Retevoi)
Tinerii accesează restaurantele mai mult decât cluburile și festivalurile gastronomice aproape la fel de mult ca pe cele muzicale
“Eurostat, printr-un comunicat recent (Dragomir, 2025), a demonstrat că tinerii români au cea mai mare încredere în semenii lor, comparativ cu media UE. Din experiența profesională, știm că Gen Z nu sunt, cel mai adesea, cei ce iau deciziile bazându-se mai degrabă pe recomandările familiei și prietenilor când vine vorba de cumpărături. Nu avem motive să credem că acest sistem nu funcționează identic și atunci când vine vorba de alegerea unui restaurant sau preparat culinar. (…) Cifrele Barometrului Cultural 2023 (Croitoru & Becuț Marinescu, 2025) confirmă acest stereotip, cât și interesul față de gastronomie: în ultima lună, 66% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-35 ani au fost cel puțin o dată la restaurant, în timp ce doar 10% au fost la club / discotecă. Interesant, 40% dintre tineri au participat, cel puțin o dată în ultimul an, la un festival gastronomic. Prin comparație, faptul că 50% au participat la un festival de muzică, reflectă apetitul acestei generații pentru explorarea gastronomică”, au arătat sociologii Sorana Bădilă și Ana Ioan în prezentarea făcută la conferință.
Comparativ cu milenialii, pentru Gen Z contează mai mult calitatea experienței și autenticitatea decât prețurile
“Contrar stereotipului care ne etichetează ca fiind superficiali, Gen Z este, de fapt, mai interesată de experiență culinară (mâncare și băutură de calitate superioară, atmosfera relaxata și confortabilă, varietate de mâncăruri și băuturi) decât de prețuri accesibile, comparativ cu Millennials”, au mai arătat vorbitoarele citater. Ele au mai subliniat că Gen Z prețuiește autenticitatea: spre exemplu, un studiu arată că, atunci când vine vorba de călătorii, “Gen Z, spre deosebire de alte generații, alocă cea mai mare parte a bugetului pe experiențe culinare, și mai puțin pe cazare sau alte tipuri de experiențe (Tănase, și alții, 2023)”.
Sorana Bădilă și Ana Ioan au mai arătat că GenZ este cea care, în prezent, stabilește trendurile – dar trendurile, la rândul lor, modifică comportamentul de consum al generației, lucru ce îi face pe tineri să fie propriii lor influenceri – mai ales în mediul online, de exemplu pe TikTok.
Legătura Gen Z cu vinul rămâne un spațiu neexplorat, din cauza comunicării cu circuit închis
Speakerii au mai arătat că vinul ar fi bine primit de către tineri dacă acesta și-ar face simțită prezența în mediile (fizice și virtuale) accesate cu predilecție de tineri, și într-un limbaj accesibil și incluziv. “Gen Z e cea mai digitalizată generație de până acum și, pe cale de consecință, cea mai informată, iar acest lucru nu poate să nu aibă un impact și asupra lumii vinului, o componentă importantă din gastronomie. Pentru că suntem obișnuiți cu informația rapidă, clară și pe înțelesul tuturor, lumea vinului rămâne un spațiu neexplorat, din cauza comunicării cu circuit închis. Democratizarea limbajului din jurul vinului ar putea atrage o bună parte a Generației Z. Apetența acesteia pentru lumea vinului nu se bazează doar pe consumerism, ci pe oportunitatea educațională, alături de trăirea experienței prin peisajele viticole, socializare, degustare de vin & local food”.
Partenerii celei de-a 5-a ediții a conferințelor „Gastronomia – cu bune, cu rele” au fost, ca de obicei: Eisberg – #colouryourlife, Teamfresh HoReCa, Pescobar, Carlsberg și La Horincie. Le mulțumim!
O concluzie personală legată de vin în urma acestei foarte interesante întâlniri – având în vedere și întrebările din public pe parcursul evenimentului și după încheierea acestuia – este că tinerii sunt deschiși la vin într-un mod foarte promițător, dar vinul încă nu e deschis adecvat pentru ei. Enumerarea de factori care stârnesc apetitul Gen Z pentru gastronomie de la începutul acestui articol este valabilă și pentru cramele care vor să-și găsească un loc solid în preferințele de consum ale generației tinere.