Oana Stan, Domeniul Bogdan: cât de apetisant este vinul bio(dinamic) pentru români?

În ultimii ani, descriptori ca “bio” și, mai recent, “biodinamic” au început să fie tot mai mult folosiți și pe piața din România. Care e reacția pieței? Am încercat să aflu de la unul dintre promotorii acestui tip de vinuri. Oana Stan, directorul de marketing de la Domeniul Bogdan – producător bio și biodinamic din Murfatlar, Dobrogea (154 de hectare lângă satul Peștera) – și-a făcut de un an intrarea în domeniu. Dar vine cu o experiență vastă în vin – șapte ani la una dintre cramele importante din Dealu Mare și încă șapte la o cramă din top 3 național – care-i permite comparații.

Publicitate
Vinarte

Un articol care lămurește asemănările și diferențele dintre vinurile bio, biodinamice, vegane, naturale puteți găsi la noi pe site aici. Articolul a fost scris de Silvia Palașcă, pe care o puteți urmări și direct pe blogul ei, WineNDine.today

Consumatorul înțelege că e vorba de respect

– Oana, te ocupi, mai exact, de… marketing sau comunicare la Domeniul Bogdan? Se poate pune semnul egalității între cele două? Detaliază puțin, ca să știm “pe ce picior dansăm”. Cât să te credem?

Publicitate

Coordonez departamentul de marketing, cu toate ramurile aferente. Comunicarea de marketing este componenta mixului de marketing pe care o ating, prin intermediul echipei (de fapt, în spatele oricărui proiect de succes este întotdeauna o echipă, nu doar un om). Am făcut asta timp de șapte ani pentru Tohani România, iar înainte am activat alți șapte într-o altă mare companie producătoare de vin – Vincon România – tot în domeniul marketingului, ca brand manager pentru gama Beciul Domnesc și nu numai.

Dacă în trecut comunicarea era mai degrabă rațională, acum, în tumultul mesajelor publice primează comunicarea emoțională. Consumatorul devine pe zi ce trece tot mai atent la “bio”, și nu doar în domeniul vinurilor, ci în toate produsele – deoarece percepe că orice produs bio are la bază respectul față de natură și față de lumea în care trăim, în general. Acest respect a stat și la baza deciziei fondatorului cramei Domeniul Bogdan atunci când a ales calea biodinamicii. Desigur, important de menționat ar fi și că zona Dobrogei, în care au fost înființate plantațiile, este una deosebit de generoasă pentru acest tip de agricultură. 

Definirea termenilor bio și biodinamic e foarte importantă pentru consumatori, dar și pentru partenerii noștri comerciali

– Ce înseamnă “bio” azi în România? Și ce înseamnă “biodinamic” – pe înțelesul tuturor? Să înțelegem corect ce înseamnă aceste expresii pentru public și pentru crama pe care o promovezi, Domeniul Bogdan.

Să plecăm de la o scurtă definiție pe înțelesul tuturor pentru “organic” și “biologic (bio)”. Ambele cuvinte au aceeași semnificație și se referă la faptul că ingredientele produselor respective provin în mare parte din culturi / ferme biologice, unde atât procesele agricole, cât și plantele și produsele în sine, sunt certificate (de către organisme autorizate, pe baza unor criterii măsurabile) și sunt obținute fără a se folosi îngrășăminte sau pesticide chimice, iar în procesul de producție nu se folosește niciun ingredient sintetic. Un produs organic (sau bio) nu conține coloranți, conservanți, stabilizatori de aromă sau alte astfel de ingrediente.

În ceea ce privește “biodinamic”, asta înseamnă că sunt respectate criteriile bio, dar sunt și depășite – în sensul unei rigori și mai stricte:

– strugurii sunt obținuți prin procedee agricole care nu au folosit – în afară de suflat de cupru de mină, natural (lucru important pentru noi) – nicio substanță de sinteză. Și cu atât mai puțin substanțe modificate genetic. Într-un cuvânt, NIMIC;
– dezvoltarea vițelor și a strugurilor s-a făcut pe soluri fertilizate prin păstrarea unui echilibru biologic natural – în care coexistă o diversitate mare de plante și insecte specifice zonei și în care intervențiile umane se limitează la lucrările mecanice specifice și la plantarea anumitor specii de floră menite să asigure dezvoltarea armonioasă a ecosistemului local. Lucrările despre care vorbesc sunt etapizate în concordanță cu un anumit calendar care ține seama de fazele lunii – iar dacă i se pare cuiva că acesta este un aspect irelevant, îl rog să se mai gândească la influențele vizibile pe care le are Luna asupra Pământului, ca de pildă mareele: acest fenomen este cel puțin un efect observabil cu ochiul liber al influenței lunare asupra lichidelor de pe Terra, lichide care se găsesc și în plante;
– vinul a fost obținut din acești struguri fără utilizarea vreunei drojdii selecționate, bacterii, enzime sau a altor biotehnologii în afara celor naturale și specifice zonei, în vase care continuă dezvoltarea naturală a vinului, respectiv lemn și beton alimentar care permit microoxigenarea necesară etapelor de dezvoltare până la vinul finit.

“De țară” nu este deloc egal cu “bio”: e vorba de certificări

– Prin cumularea procedurilor de mai sus, vinurile produse în manieră biodinamică sunt o reflecție fidelă a locului și soiului din care sunt provin?

Este ceea ce reușim să facem la Domeniul Bogdan, cu ajutorul unui consultant excepțional de valoros – doctorul în viticultură biodinamică Leonello Anello, un specialist italian de talie realmente mondială prin prisma lucrărilor de cercetare și prin prisma cramelor de renume internațional cu care colaborează. El este, de altfel, și creatorul unui întreg sistem de certificare pentru vinurile biodinamice – un sistem recunoscut și utilizat inclusiv de crame cărora nu le oferă consultanță.

– Să vorbim puțin despre “vinurile de țară”, fiindcă persistă în mintea multor consumatori ideea că dacă ceva e “de țară” este, automat, și “bio”. E adevărat?

Nici vorbă! În primul rând, când vorbim de “bio” vorbim de “certificare”. Lucru care lipsește la majoritatea producătorilor “de țară”: chiar și când ei cred sincer că “nu au pus nimic”, adevărul e că nu au făcut analize la sol, la plante, la struguri, la vin. E de-ajuns să pulverizeze cineva cu anumite substanțe de sinteză și acelea să ajungă și la vecini – dau un singur exemplu. Apoi, e vorba și de igienă: în clădiri vechi, cu vase vechi, e greu să asiguri o igienă înaltă, așa cum este ea certificată în cazul produselor “bio”. Despre stabilizare și păstrare, în condițiile lipsei temperaturii controlate, pot spune doar că printr-un mare noroc ar putea fi asigurate.

“Vinurilor biodinamice nu le lipsește nimic – natura funcționează”

– Cum percepe clientul român vinurile bio, cât îi pasă de așa ceva?

Din punct de vedere al percepției consumatorului, în trecut vinurile bio (biodinamice nu știu să fi fost prea multe la noi) erau asociate cu produse mai scumpe – și ne-am lovit și noi de o doză de respingere, venită în principal din dificultatea de acces, provocată de prețul mai ridicat. Dar azi sunt bucuroasă să remarc un trend pozitiv: marile lanțuri de magazine s-au aplecat către zona bio derulând campanii de succes – care au generat interes și, în final, achiziții care duc segmentul vinurilor bio către o mult dorită (de noi, cel puțin) normalitate. Cum am spus și mai înainte, consumatorii percep că “bio” înseamnă respect și devin tot mai interesați.

– Dacă tot ai pomenit prețurile, multă lume se întreabă cum e posibil să fie un vin “bio” 15 lei și altul 115 lei? N-ar trebui să fie cel puțin la fel de… bio?

Are legătură cu etapa de dezvoltare în care ne aflăm – e valabil cel puțin la Domeniul Bogdan. Fondatorul cramei și-a asumat de la bun început că o vie biodinamică presupune anumiți timpi de parcurgere a etapelor, mai lungi decât în cazul viticulturii convenționale. Și când spun că și-a asumat, mă refer la faptul că a acceptat să privească acei timpi ca pe o investiție în viitor și a acceptat să finanțeze o perioadă mai lungă fără să aștepte profitul. Dar e firesc ca, între timp, să educăm publicul, să-i oferim șansa să cunoască vinurile bio de la noi și să acumulăm o cotă din această piață – de-aici explicația prețului mic. Pentru prețul mare este o altă explicație – și anume că acele produse încorporează deja o doză de cunoaștere și efort (inclusiv financiar) care se regăsesc sub forma unor ediții limitate, dar de foarte bună calitate și autenticitate. 

La noi, la Domeniul Bogdan, avem convingerea că strugurii de înaltă calitate pot fi obținuți doar prin respectarea principiilor și ritmurilor naturii. Ne asumăm recolte mult mai mici decât viticultura convențională și chiar decât cele obținute în stilul bio, deoarece știm că acest mod de cultivare permite “terroir”-ului (ansamblul specific microclimatic, de sol și de floră & faună locală) să se exprime plenar. Rezultă arome autentice și vinuri cu personalitate distinctă, făcute cu tehnologiile cele mai moderne de producție și cu respect față de natură. Iar explicația cea mai simplă vine de la Leonello Anello, consultantul Domeniului Bogdan: “Dacă vedem o pădure, ne întrebăm cine a udat-o, cine a fertilizat-o? Nimeni! Totul a făcut natura, fără ajutorul nimănui. La fel se întâmplă și cu vița-de-vie. Nu folosim substanțe chimice, doar ascultăm natura. Viile noastre se hrănesc doar cu ceea ce pământul și cerul oferă, cu ploile care le udă, iar gerul și căldura le sculptează. Viței-de-vie nu îi lipsește nimic și, veți vedea, nici vinului! Când îl veți bea, veți întelege, cu siguranță, ce înseamnă agricultura biodinamică.” 

Trendul vinurilor bio este impresionant la nivel internațional și național

– La alte produse bio există rafturi distincte, de ce nu și la vin? Nu e cerere?

Există magazine care au rafturi distincte, dar din punctul meu de vedere nu este un plus. Cred că vinul ar trebui să stea pe raftul de vin, indiferent dacă este bio sau nu: nu cred că vinurile bio sunt o nișă care “se luptă” cu întreaga piață. Și sunt încă puțini consumatori de vin care ar căuta acest produs la raftul de bio. Fiind o piață relativ nouă, nu toți consumatorii înțeleg complet ideea de bio – ei trebuie să descopere mai întâi că vinurile bio sunt la fel de diverse, la fel de bune ca acelea convenționale. Și că au un plus de personalitate naturală.

– Au “trecere” vinurile bio și biodinamice la clienții cu restaurante, la achizitorii din marele retail?

După cum bine știm, oamenii își doresc să fie diferiți, iar în marketing îți dorești să ai un diferențiator puternic. Fiecare își caută locul comunicând valori pe care fie le-au dobândit, fie le-au descoperit. Răspunsul este da – au trecere vinurile bio și biodinamice, pentru că reprezintă ceva diferit față de cele convenționale. Aici vreau totuși să fac precizarea că o categorie nu o exclude pe cealaltă și că fiecare vin este unic în felul său. Și, fiindcă tot am avut plăcerea să particip la târgul de vinuri bio Millesime, din Franța (Montpellier), vreau să spun și că am constatat acolo că diferențiatorii “bio” și “biodinamic” caracterizează un segment de piață de-a dreptul impresionant.

Oana Stan spune că din ce în ce mai mulți consumatori caută vinuri bio și biodinamice și sunt surprinși plăcut de calitatea acestora, inclusiv la noi în țară: „avem foarte multe răspunsuri pozitive din piață – provenind atât din comunicarea cu clienții și partenerii, cât și din confirmările de vânzări, care cresc an de an”