Primele 30 de sticle s-au vândut înainte ca vinul să aibă eticheta. Pur și simplu, participanții la weekend-ul cramelor deschise “Evadare în Dealu Mare” l-au descoperit, l-au gustat și au cerut să îl aibă – înainte chiar să se intereseze despre preț. E vorba de cel mai recent vin în ediție limitată, de la Gramofon Wine, Feteasca neagră demidulce “Opus Fabula”. Deja fiind eu “vechi” în lumea vinului, m-am tot întrebat de ce atât de puține crame încearcă să facă vinuri dulci de poveste. Așa că am stat de vorbă cu doi oameni capabili să mă lămurească despre ce-i vorba aici: co-proprietarul cramei Gramofon – Marcel Vulpoi – și somelierul care a dat numele ediției – Sergiu Nedelea. Atenție, urmează un interviu la dublu!
Opus Fabula este… opusul fabulei
– Opus Fabula… ce înseamnă?
Sergiu Nedelea – Povestea e lungă, dacă ar fi să detaliem, dar Opus Fabula este opusul fabulei. Am plecat de la o zicala arhicunoscută, cum că vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri. Eu nu m-am gândit să am şansa – nu zic privilegiul, că sună pompos! – să dau peste un producător de vinuri care să aibă atâta şarm şi simţ al umorului. Am gustat vinul, ne-am înţeles din priviri… Marcel Vulpoi, care-și folosește oricum numele ca să-l transforme în renume, era “candidatul ideal”: de data asta, vulpea (sau Vulpoiul) ajunge la struguri! Iar dacă vulpea a ajuns la struguri şi a constatat că sunt dulci, iată că a făcut un vin dulce (râd amândoi).
Marcel Vulpoi – Să mai spun eu o completare: ne-am văzut prima dată şi a fost dragoste la prima vedere, la un şpriţ – că toate ideile mari se nasc la băută. La şpriţ, Sergiu mi-a spus: „În lumea asta, a somelierilor, noi avem o meserie şi plăcută dar şi ingrată, că oamenii se chinuie câteva luni sau ani ca să facă un vin şi după aia vine un somelier şi zice că nu e bun, nu-i place”. Știam că Sergiu scrie o carte, ştiam că noi avem un vin dulce interesant, l-am întrebat ce părere are. I s-a părut foarte bun. Așa că i-am propus să fie un vin cu o semnătură de-a lui – dacă tot vorbise despre partea ingrată a meseriei, să aibă și el o bucurie.
Sergiu Nedelea – Mi s-a părut bizar: “cum să semnez eu un vin, că e făcut de enolog, nu de somelier, cum facem”? Eu pot să îi dau cel mult o certificare, o recomandare, ceva de genul acesta. Nu pot să îmi asum opera altcuiva.
“Opus Fabula – mă enervează că n-a fost ideea mea!”
Marcel Vulpoi – Denumirea şi conceptul etichetei i-au venit lui Sergiu. Recunosc – îmi place de mă enervez că n-a fost ideea mea.
Sergiu Nedelea – Ca somelier, este clar că văd un vin dulce într-o anumită zonă de mâncare. Apropo, când aveam restaurant, cel mai greu mi-a fost să asociez Feteasca Neagră demidulce cu preparatele – îl recomandam în sine, fără asociere.
– Apropo, ce ţi-a atras atenţia, cum caracterizezi acest vin?
Sergiu Nedelea – De la început a avut un impact asupra mea, m-a făcut să gândesc. Mi-a adus aminte de Primitivo, cu nuanțele lui mai zaharoase, dar e Fetească neagră, iar la 41 de grame zahăr rezidual are nişte nuanţe aparte. Nu este atât de copleşitor ca un Amarone – acolo ai o densitate diferită – dar m-am gândit că aş putea avea aroganţa să îl aşez lângă un Amarone. Simţind alcoolul (nu ştiam atunci cât alcool are), am conchis că este un vin interesant. Glumind, avea profesorul Viorel Stoian o descriere superbă la Fetească Neagră: „dacă nu găsim fineţea unui Merlot, nici astringenţa unui Cabernet Sauvignon, dacă nu are nici aia, nici aia, nici aia, dar e bun – atunci e Fetească Neagră”. Cam aşa am gândit şi eu: dacă nu e Primitivo, nici Amarone, și nu l-or fi cumpărat oamenii ăştia din Italia să ne păcălească, dacă nu e nici aia, nici aia, înseamnă că e chiar o Fetească Neagră reuşită, cu personalitate.
– Se deosebeşte de toate celelalte care există în momentul acesta pe piaţă?
Sergiu Nedelea – Ştim bine că un vin roşu dulce e greu de asumat chiar şi de către producător, d-apăi asumat în sensul de cumpărat, pe piaţă. S-a dus vremea în care se făcea vin dulce “fiindcă îl beau fetele”. Și atunci am mers cu gândul în registrul emoţional şi, ținând cont de parametrii tehnici, să văd unde s-ar aşeza într-un eşafodaj culinar.
Un vin roșu dulce pentru piept de rață cu sos de portocale, dar și la deserturi cu caramel (sărat) sau Krantz cu alune / nuci crocante
– Unde l-ai pune la masă?
Sergiu Nedelea – Te poţi juca în mai multe zone, pot să îl dau – şi îmi asum ce spun – lângă raţă cu sos de portocale, cu sos dulce-acrişor. Poate nu aş pune toată raţa, aş lua partea de piept de raţă, cu grăsime, cu sos, cu pielea care este uşor crocantă, cu alcoolul din vin – care e de peste 16%. Pot să îl pun la finalul unei mese – ştiţi, deserturile sunt aproape imposibil de asociat cu vin dulce, pentru că dulcele unui desert cu certitudine va fi mai dulce decât un vin dulce. Dar îndrăznesc să mă duc către gândul la Krantz, la caramel, caramel sărat, cu nucă sau alune, crunchy.
Marcel Vulpoi – Vreau să răspund şi eu aici, că am experienţa cu “Evadarea din Dealu Mare”: am avut un grup de 6-7 persoane care au venit la noi dimineaţa și au degustat, apoi au vizitat și degustat la toate cramele de pe traseu şi la final au vrut să încheie seara cu un pahar de Opus Fabula. Doreau o încheiere plăcută a zilei, nu neapărat în asociere cu mâncare. Pentru ei vinul ăsta a fost o experienţă în sine, și au venit exact pentru asta, să încheie seara cu paharul acesta de vin.
Cât costă vinul roșu dulce Opus Fabula (0,5 litri)?
– Crezi că revenirea oaspeților la final de zi are vreo legătură şi cu faptul că au aflat preţul? Chiar, care este prețul la raft pentru Opus Fabula?
Marcel Vulpoi – Aproximativ 200 de lei în raft la magazin.
Sergiu Nedelea – Atenţie, vorbim de 200 de lei la o cantitate de 500 de ml, este sticlă mică! Nu voi detalia acum de ce acest preţ, dar vreau totuși să dau câteva argumente: anul de producţie a fost fabulos; vorbim de o parcelă specială, care a avut această acumulare extraordinară de zahăr în 2018 (o paranteză aici: la un vin roșu de doi ani, orice înţelept ar spune “de ce așa devreme?”. Pentru că are zahăr, are alcool, are fruct, e pregătit să “bată la uşa boltei palatine”, ca să zic aşa). Un astfel de an viticol, o astfel de recoltă apare odată la 7-8 ani – și nu pe toată suprafața plantată, nu oriunde!
– Apropo, câte sticle sunt din Opus Fabula?
Marcel Vulpoi – 5.000 de sticle sunt îmbuteliate în acest moment. Și vom mai îmbutelia câteva sticle la 3 şi 6 litri.
Sergiu Nedelea – Sticlele-părinţi pentru sticle-copii.
Marcel Vulpoi – Toată povestea asta – şi chiar aşa intenţionăm să începem promovarea – va fi “ce au în comun Antoine de Saint-Exupery, Maria Jardă, Sergiu Nedelea şi Gramofon Wine?”. Este o întreagă poveste aici: lucrarea grafică este făcută special pentru vinul acesta de una dintre cele mai talentate pictoriţe contemporane – Maria Jardă. Cumperi şi istorie.
“Sperăm că va ține până la următoarea ediție! Stocul, nu vinul – vinul sigur se va ține bine”
– Va ţine vinul acesta şapte ani?
Marcel Vulpoi – Da!
Sergiu Nedelea – Cu certitudine! Nu trebuie să fim acum foarte filozofi sau să mergem pe partea tehnică, dar dacă ne gândim la raportul de alcool şi de zahăr și la faptul că vinul a fost foarte bine stabilizat, în mod cert va ţine.
Marcel Vulploi – Sperăm să ţină până la următorul. Stocul, nu vinul!
Sergiu Nedelea – Revin la această acumulare mare de zahăr: a fost aproximativ 300 de grame, ceea ce (cel puţin din câte ştiu eu) s-a mai întâmplat doar cu o Grasă de Cotnari în 2011, deci nu cu un strugure roşu. Nu cunosc la alte crame, poate au mai fost, dar nu am eu datele la îndemână. Cei de la Cotnari aşa au făcut, Grasă 300, au fost etichetate în ediţie limitată. La fel, au pus un preţ mare, nu fiind cădoreau să îi încetinească vânzarea, ci ca să reflecte ceea ce era în sticlă.
– Credeţi că va dobândi complexitate aromatică şi gustativă în timp? Pentru că da, la Grasă ştim că dobândeşte complexitate după ce stă la sticlă.
Sergiu Nedelea – Eu zic că Opus Fabula e abia la început, în el zburdă tinereţea, nu s-au aşezat încă fructele acolo. Mă aştept ca pruna să se coacă, să facă puţin magiun, să se învelească, are potenţial.
“Opus Fabula roșu va avea o surioară albă! Deocamdată mi-a fost rușine să-i trimit lui Sergiu mostre”
– Va exista o gamă întreagă de vinuri sub numele de Opus Fabula sau vă rămâne doar acesta?
Marcel Vulpoi – Noi am vrut să facem două vinuri, frate şi soră – Opus Fabula alb şi roşu. La alb, eu neştiind cum se întâmplă (auzisem de la toată lumea că multe crame adaugă must concentrat pentru dulceaţă), am zis “să facem!”. Aveam un Muscat Ottonel care a ieşit cu medalie de aur la Vinarium, şi am zis că teoretic avem un vin medaliat cu aur, în care punem must… Dacă toată lumea face, putem și noi Când am făcut testul de vin împreună cu mustul, am zis: „Ce e prostia asta?”.
Sergiu Nedelea – Bineînţeles că specialiştii cramei l-au lăsat să se joace, să experimenteze – ca să înţeleagă singur că nu e asta calea pentru acest gen de vin (râde).
Marcel Vulpoi – Eu aşa înţelesesem, că se adaugă must și – gata! – faci un demidulce. După ce am făcut amestecul, mi-a fost şi ruşine să îi trimit mostre lui Sergiu, adică…
“Opus Fabula va fi mereu gama Gramofon de vin spectaculos”
– Deci în viitorul apropiat o să vă iasă sau nu o să vă iasă şi un alb?
Sergiu Nedelea – O să iasă anul viitor, credem: pentru că a fost identificată parcela care a obţinut rezultate deosebite – nu e doar o poveste aici, chiar se culege la stafidirea boabelor! Sau, dacă nu iese la anul, nu este o presiune a timpului: trebuie să ai ce trebuie ca să ajungi unde trebuie.
Marcel Vulpoi – Opus Fabula va fi gama noastră premium.
– Şi va conţine vinuri demidulci?
Marcel Vulpoi – Nu. Conţine vinuri cu care să putem ieşi la luptă cu marile vinuri. Asta este intenţia. Practic, toată gama noastră va fi pe cele trei niveluri – Virtuoz (mass-market, cine vrea să plătească un preţ decent pentru un vin bun), Gramofon (vin bun, cu un preţ mediu, ultraaccesibil) şi Opus Fabula (ceva spectaculos). Asta este logica noastră.
Sergiu Nedelea – Oricum, ce avem acum e un început de proiect. Întâmplarea a fost să demareze acest proiect prin acest vin, care a apărut ca rezultat al unui an excepțional
Marcel Vulpoi – Nu ne propusesem să facem acum o gamă premium. Aveam planurile noastre, dar când am văzut cum a ieşit vinul acesta, am zis că e păcat de Dumnezeu să îl amestecăm cu altul.
Sergiu Nedelea – Putea să fie, în diferite părţi, asamblat. Mai scădea şi alcoolul şi îl duceai într-o Fetească Neagră gen Gramofon-ul clasic sau făceai un asamblaj Merlot cu Fetească, adică era cumva aliniat. Vinul a convins, însă, şi nu a fost necesar. Era păcat.
“Vreau să am vinuri de Champions League”
– Vor fi în gama asta doar soiuri pure sau nu contează?
Marcel Vulpoi – Nu contează. Vor fi vinuri cu care pot să mă bat cu orice sticlă de pe masă – sau să încerc să mă bat. Nu contează că aş câştiga sau pierde, dar nu ar zice lumea că asta e altă ligă. Vreau să am vinuri de Champions League. Asta este intenţia mea, să creăm nişte vinuri reprezentative, când spui Opus Fabula.
– Când începe distribuţia?
Marcel Vulpoi – Va exista un eveniment de lansare “oficială”, cu surprize și inclusiv cu pictura originală pe o etichetă de sticlă Salmanazar, cum se numeşte cea de 6 litri. Lansarea neoficială a avut loc la turul cramelor din Dealu Mare, când am vândut 30 de sticle fără etichete. A fost cel mai mare compliment pe care îl puteam primi.
Enologul Gabi Lăcureanu îl consideră un vin rar și senzațional
– Gabi Lăcureanu (foto dreapta – nr), cel care a creat vinul, ce zice despre el?
Marcel Vulpoi – Senzaţional! Gabi a spus că acesta va fi “un vin care iese o dată la şapte ani, să aveţi mare grijă cu el!”.
Sergiu Nedelea – S-au încercat nişte asamblări, să vedem dacă nu cumva s-ar putea duce într-un demisec clasic, să nu fie cu zahărul acesta ridicat. Dar este clar că nu îţi trebuie şcoală multă în materie de vin ca să vezi şi să înţelegi un dezechilibru. Iar aici, în acest vin, lucrurile sunt legate, vin cu o rotunjime, o coeziune: nu este nimic dezechilibrat, nu sunt elemente luate “din filme separate și lipite ulterior laolaltă”.
Marcel Vulpoi – S-au încercat tot felul de cupajări şi până la urmă răspunsul a fost să îl lăsăm de sine stătător.
Care e morala Opus Fabula?
– Sergiu, crezi că există vreun risc pentru tine, ca somelier, să te asociezi cu un vin?
Sergiu Nedelea – Da şi nu, dar mai mult nu. De-a lungul vremii, am mai “năşit” vinuri, în sensul că le-am scos la rampă, le-am promovat fizic, prin evenimente. Dar e adevărat că e prima dată când îmi asum – deși, sincer, nici nu m-am gândit inițial – ca numele meu să apară acolo. A apărut ideea să scriem pe lateral „După o morală de Sergiu Nedelea”, că orice fabulă are o morală, şi eu am tras concluziile.
– Care e morala acestui vin?
Sergiu Nedelea – În registru simplu, morala e că e bun. În registru complex, cred că timpul va decide. Și piaţa. Este clar că te aştepţi din partea pieţei şi la lucruri bune, şi la lucruri mai puţin bune. Sunt convins că vor fi colegi de breaslă care vor spune că e dulce. Nu pledez aici pentru întoarcerea dulcelui, dar ca somelier mă gândesc să aşez vinul acolo unde îi este locul. Pentru că e un argument pentru mine, ca somelier, să văd vinul acolo unde este locul, pe masă, cu bucatele, cu bucuria omului care are toată construcţia asta în faţă.