Am cunoscut-o pe Teo Moraru la Tulcea, cu ocazia Festivalului “Scrumbii de Rusalii”, la o conferință găzduită de Organizația de Management al Destinației “Tu și Tulcea” și dedicată promovării proiectului prin care Dobrogea să devină Regiune gastronomică europeană în 2029. A vorbit acolo în calitatea ei de coordonator al proiectului, drept pentru care am rugat-o să detalieze acest ambițios și important demers și în scris, pentru cititorii Vinul.ro – cu precizarea că, din punctul meu de vedere, indiferent dacă institutul internațional IGCAT (cel care oferă aceste titulaturi) va acorda sau nu recunoașterea, faptul că acest proiect s-a născut este deja un pas important pentru clarificarea și promovarea gastronomiei din zonă. (Fotografia din deschiderea acestui articol a fost realizată la această conferință de Dragoș Bălășoiu, căruia îi mulțumesc și pe această cale. Imaginea de la final am preluat-o de pe profilul de Facebook al intervievatei)

De la tehnologie la gastronomie: despre identitate, colaborare și patrimoniu pus la lucru pentru viitor

– Care este backgroundul tău profesional și activitatea ta de bază, în afară de proiectul “Dobrogea, regiune gastronomică” – și ce rol ai în acest proiect?

Sunt antreprenoare în domeniul tehnologiei și educației digitale, absolventă a Facultății de Automatică și Calculatoare din București. În ultimii ani am fost implicată în dezvoltarea unor companii și proiecte din zona tehnologiei, antreprenoriatului și inovării. Am fost inclusă în Forbes 30 sub 30 România și sunt cofondatoare Ambasada, un hub dedicat startup-urilor și antreprenoriatului din regiunea de sud-est a României. De asemenea, sunt Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est (UNPR-RSE), organizație care, alături de alți parteneri regionali, a inițiat candidatura Dobrogei pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2029.

Poate că la prima vedere tehnologia și gastronomia par domenii diferite, însă experiența mea a fost întotdeauna despre construirea de ecosisteme și conectarea oamenilor în jurul unor obiective comune. Exact această perspectivă am adus-o și în proiectul Dobrogea – Candidat “Regiune Gastronomică Europeană” 2029.

În cadrul proiectului, coordonez alături de Carmen Ispas activitatea Consorțiului “Flavours of Dobrogea” și procesul de candidatură la Institutul Internațional pentru Gastronomie, Cultură, Artă și Turism (IGCAT), facilitând colaborarea dintre autorități, organizații de turism, producători, antreprenori, instituții culturale și educaționale.

Rolul meu este să contribui la construirea unei viziuni comune și la transformarea gastronomiei într-un instrument de dezvoltare regională, care să genereze beneficii reale pentru comunitățile locale. În același timp, experiența mea din zona tehnologiei și a transformării digitale contribuie la dezvoltarea componentei de comunicare, promovare și colaborare a proiectului, astfel încât poveștile, produsele și experiențele din Dobrogea să ajungă la un public cât mai larg, atât în România, cât și la nivel internațional.

Pentru mine, acest proiect nu este doar despre mâncare. Este despre identitate, colaborare și despre modul în care o regiune își poate valorifica patrimoniul pentru a construi oportunități pentru viitor.

În mai 2027, inspectorii care acordă titulatura verifică în teren cum s-a pregătit regiunea să beneficieze de atenția internațională

– Ce anume vor evalua delegații de la IGCAT atunci când vor veni în România – pentru ce v-ați pregătit?

După depunerea dosarului de candidatură, pe 29 mai, următorul moment-cheie al proiectului va fi vizita juriului internațional IGCAT, programată pentru sfârșitul lunii mai 2027. Începând chiar din această vară vom începe pregătirile pentru această etapă, deoarece evaluarea nu se rezumă la gastronomie, ci analizează întreaga capacitate a regiunii de a transforma gastronomia într-un motor de dezvoltare.

Pe parcursul vizitei, membrii juriului vor întâlni cât mai mulți actori implicați în proiect – autorități, producători, antreprenori, organizații culturale, instituții de educație, reprezentanți ai turismului și ai societății civile – pentru a verifica în ce măsură planurile prezentate în dosarul de candidatură sunt susținute de comunitate și pot fi puse în practică.

Evaluarea urmărește cinci direcții principale:

• modul în care este organizat și finanțat proiectul;
• implicarea cetățenilor și componenta educațională;
• impactul asupra turismului și economiei locale;
• măsurile privind sustenabilitatea și protecția mediului;
• strategia de promovare și moștenirea pe termen lung a programului.

Cu alte cuvinte, juriul va analiza nu doar ce are Dobrogea de oferit astăzi, ci și cât de bine este pregătită regiunea să folosească gastronomia pentru a genera beneficii durabile pentru comunitate în anii care urmează.

Flavours of Dobrogea construiește o comunitate 

– Care este “baza de mase”, “oastea” cu care porniți în această “luptă” – câte restaurante, câte Puncte de Gastronomie Locală, câte hoteluri?

Nu pornim de la ideea de a aduna cât mai multe restaurante sau producători pe o listă, ci de a construi o comunitate care împărtășește aceleași valori. În acest sens, ne inspirăm din modele de succes dezvoltate deja în alte Regiuni Gastronomice Europene, în special din experiența județului Harghita.

Primul pas va fi organizarea unor întâlniri și workshopuri comune între reprezentanții HoReCa, producători locali, puncte gastronomice locale și organizații de turism. Scopul este să definim împreună ce înseamnă gastronomia dobrogeană și care sunt standardele de calitate și sustenabilitate pe care dorim să le promovăm.

Pe baza acestui dialog, vom dezvolta un sistem de certificare adaptat Dobrogei, inspirat din modelul aplicat în Harghita. Acesta va încuraja utilizarea ingredientelor locale, colaborarea cu producătorii din regiune, reducerea risipei alimentare și promovarea preparatelor reprezentative pentru Dobrogea.

În paralel, vom lansa o consultare publică pentru identificarea preparatelor emblematice ale regiunii, după modelul „Signature Dish” din Harghita. Ne dorim ca această selecție să fie rezultatul contribuției comunității, al expertizei bucătarilor și al diversității culturale care definește Dobrogea.

Abia după ce aceste instrumente vor fi construite împreună cu actorii locali vom începe atragerea și certificarea restaurantelor, hotelurilor, punctelor gastronomice locale și producătorilor. Obiectivul nostru nu este doar să avem un număr mare de participanți, ci să creăm o rețea puternică de ambasadori ai gastronomiei dobrogene, capabilă să rămână activă și după anul 2029.

Cum se măsoară succesul unui proiect ca „Dobrogea, regiune gastronomică europeană” 

– Cum vă asigurați voi, ca inițiatori și apoi ca organism de implementare, că toată inițiativa nu va fi o altă formă fără fond, cum s-a mai întâmplat (inclusiv în domeniul gastronomic, dacă-ți aduce aminte exemplul cu Sibiul)? Concret: cum vă asigurați că locațiile partenere ale proiectului, atâtea câte vor fi, promovează în fața turiștilor gastronomie autentic dobrogeană – și nu eternii burgeri sau cefe de porc ori șnițele cu cartofi prăjiți?

Noi vom evalua succesul proiectului după schimbările concrete pe care le produce în regiune. Câți producători locali ajung să colaboreze cu restaurantele. Câte preparate dobrogene intră în meniuri. Câte afaceri locale sunt promovate și câți turiști aleg experiențe gastronomice autentice.

Nu ne propunem să spunem restaurantelor ce au voie și ce nu au voie să servească. Un restaurant poate avea în continuare burgeri sau șnițele în meniu. Important este ca, atunci când un turist ajunge în Dobrogea, să găsească și preparate care spun povestea locului și care folosesc ingrediente locale.

Pentru asta, lucrăm la dezvoltarea unui sistem de certificare inspirat din modelele deja aplicate cu succes în alte Regiuni Gastronomice Europene. Restaurantele și celelalte unități care vor dori să facă parte din rețeaua proiectului vor trebui să îndeplinească anumite criterii: colaborarea cu producători locali, utilizarea ingredientelor din regiune, promovarea preparatelor reprezentative pentru Dobrogea și adoptarea unor practici sustenabile, precum reducerea risipei alimentare. Vom construi împreună cu bucătari, producători și comunitățile locale o listă de preparate reprezentative ale Dobrogei, „Signature Dish” al regiunii. Astfel, vizitatorii vor putea identifica mai ușor experiențele gastronomice Dobrogene, iar operatorii care aleg să promoveze aceste preparate vor beneficia de vizibilitate și promovare în cadrul proiectului.

Vor exista criterii clare, monitorizare și evaluare periodică. Dacă la finalul proiectului vom avea mai multe restaurante care lucrează cu producători locali, mai multe preparate dobrogene prezente în meniuri și mai mulți turiști care pleacă de aici cunoscând gustul autentic al Dobrogei, atunci vom putea spune că proiectul și-a atins scopul.

Urmează o perioadă de pregătire a calendarului de evenimente și de promovare a acestuia și a oamenilor, produselor și experiențelor din Dobrogea

– Ce acțiuni majore de promovare ați pregătit și puteți anunța?

În perioada următoare vom continua să promovăm oamenii, produsele și experiențele care fac parte din candidatura Dobrogei la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2029. Un prim pas va fi lansarea unui calendar comun de evenimente gastronomice, culturale și turistice pentru această vară, care va evidenția diversitatea și dinamica regiunii.

De asemenea, vom anunța oficial rețeaua de ambasadori ai proiectului, formată din personalități, specialiști și promotori ai gastronomiei, culturii, turismului și patrimoniului local, care vor contribui la promovarea Dobrogei în România și la nivel internațional.

Un alt element important este valorificarea conținutului dezvoltat în cadrul dosarului de candidatură transmis către IGCAT. În ultimul an am documentat zeci de bune practici, producători, tradiții, povești, rețete și inițiative locale. O parte semnificativă din acest conținut va fi transformată în materiale editoriale, campanii de comunicare și resurse educaționale accesibile publicului larg.

În paralel, vom continua participarea la evenimente naționale și internaționale, colaborarea cu jurnaliști, creatori de conținut și profesioniști din domeniul turismului și gastronomiei, precum și dezvoltarea unor proiecte dedicate promovării produselor locale și experiențelor autentice din Dobrogea.

Desigur, acestea sunt doar primele direcții pe care le putem anunța în acest moment. Așa cum spuneam anterior, următoarea perioadă va fi dedicată consolidării parteneriatelor, identificării resurselor disponibile și înțelegerii cât mai bune a provocărilor cu care se confruntă actorii implicați în proiect. Ne dorim să construim pe baze solide, astfel încât în 2028 să putem testa o serie de proiecte pilot și inițiative care, odată validate, să poată fi integrate în agenda oficială a anului 2029.

O Regiune gastronomică europeană nu exclude produsul industrial – dacă este autentic

– Aveți în vedere o scalare a proiectului către produsul alimentar “industrial” sau vreți să vă limitați la a oferi experiențe-boutique (mă rog, “de gospodărie”)?

Nu vedem aceste două direcții ca fiind opuse. O regiune gastronomică puternică are nevoie atât de experiențe autentice oferite de mici producători și puncte gastronomice locale, cât și de companii care pot duce produsele regiunii către piețe mai largi. Una dintre mize este să păstrăm autenticitatea și legătura cu teritoriul. Nu ne interesează producția de masă fără identitate locală, ci produsele care spun o poveste despre Dobrogea, folosesc resurse locale și generează valoare în regiune. Cu toate acestea, un punct gastronomic local și un producător care exportă nu sunt concurenți. Dacă ambii spun aceeași poveste despre Dobrogea, atunci sunt parte din aceeași strategie, se pot susține reciproc și generează valoare în regiune.

– Cum veți lua feedback și cum veți măsura succesul?

Feedback-ul și evaluarea sunt esențiale pentru că acest proiect se desfășoară pe parcursul mai multor ani și implică foarte mulți actori.

Pe de o parte, vom avea un dialog constant cu partenerii implicați – producători, restaurante, hoteluri, puncte gastronomice locale, autorități și organizații culturale. Ne interesează să înțelegem ce funcționează, ce obstacole apar și ce poate fi îmbunătățit pe parcurs.

Pe de altă parte, vom urmări și perspectiva vizitatorilor. Ne propunem să colectăm feedback prin sondaje, platforme digitale și evenimente, astfel încât să înțelegem cum este percepută experiența gastronomică a Dobrogei și unde mai avem de lucru.

În ceea ce privește succesul, nu îl vom măsura doar prin numărul de evenimente organizate. Ne interesează indicatori care arată schimbări reale în regiune: numărul de parteneri implicați, colaborările dintre producători și sectorul HoReCa, prezența produselor și preparatelor locale în oferta turistică, vizibilitatea națională și internațională a Dobrogei, precum și beneficiile economice generate pentru comunitățile locale.

Cea mai importantă măsură a succesului va fi moștenirea pe care o lasă proiectul. Dacă după 2029 vom avea o rețea mai puternică de colaborare, mai multe produse locale valorizate și o identitate gastronomică dobrogeană mai bine cunoscută în România și în Europa, atunci vom putea spune că proiectul și-a atins obiectivele.

„Nu ne propunem să vindem o imagine idealizată a Dobrogei, ci să prezentăm autentic de are mai valoros de oferit”

– Și – foarte important, după impresia mea – cum veți “feri” turistul de a fi dezamăgit? Cu cât mai mare e promovarea, cu atât mai mult apare și riscul ăsta (vezi comparațiile adeseori nefavorabile României din spațiul public între litoralul românesc și cele “de-afară”)

Riscul există întotdeauna. Nu ne propunem să vindem o imagine idealizată a Dobrogei, ci să prezentăm autentic ceea ce regiunea are mai valoros de oferit. Credem că un turist este mai degrabă dezamăgit atunci când primește promisiuni exagerate decât atunci când descoperă un loc autentic, cu personalitate și oameni care își spun sincer povestea.

Acest tip de proiect se adresează unui segment de turiști care caută mai mult decât o vacanță clasică. În ultimii ani observăm, atât în Europa, cât și în România, un interes tot mai mare pentru experiențe autentice, slow turism, pentru gastronomie locală, pentru întâlniri cu producători, pentru povești și pentru descoperirea identității unei regiuni prin intermediul hranei și al culturii sale.

Una dintre mizele proiectului este tocmai creșterea calității experienței turistice. Prin colaborarea cu restaurante, hoteluri, producători și organizatori de experiențe, ne dorim să încurajăm standarde mai ridicate de servicii, o mai bună valorificare a produselor locale și o experiență mai coerentă pentru vizitatori.

Un alt aspect important este diversificarea ofertei. Dobrogea înseamnă mult mai mult decât litoralul și sezonul estival. Înseamnă Delta Dunării, sate multietnice, podgorii, ferme, cherhanale, patrimoniu cultural și tradiții culinare unice. Cu cât reușim să prezentăm această diversitate mai bine, cu atât turistul va avea mai multe motive să își construiască propria experiență și mai puține motive să compare regiunea exclusiv prin prisma unui singur tip de vacanță.