Marți, 19 august 2025, la restaurantul Brera Bucharest, a avut loc întâlnirea inaugurală a proiectului editorial “Vin la viitor” (#VinLaViitor) – inițiat de sussemnatul Cezar Ioan (fondator al Vinul.ro) cu scopul de a stimula schimbul de informații și idei, gândirea critică și găsirea de soluții pentru succesul progresul românesc. “Împreună e mai ușor și mai eficient” a fost una dintre concluziile reuniunii de debut: producătorii români uniți pot acționa eficient pentru a crește piața autohtonă și pentru a construi o imagine externă pozitivă, valoroasă. Chiar dacă reuniunea a fost una restrânsă, au participat reprezentanți din multiple categorii implicate: producție, importuri și distribuție, retail specializat și HoReCa, marketing, educație pentru public și pentru formarea profesională, proprietate intelectuală, comunicare și mediul academic.

Un preambul despre vinul Gen Z

S-a discutat despre provocările pe care vinul le întâmpină în vremurile de azi și, la propunerea unuia dintre participanți (Mihail Bogdan Tănase, mic producător din Dealu Mare), s-a discutat punctual despre “vinul Generației Z” (subiect abordat și la conferința „Gastronomia – cu bune, cu rele” organizată de platforma „WeAreRomania.com / YOU ARE WELCOME” în luna martie). A rezultat o imagine a acestei categorii de vinuri care este compusă din: implicare și comunicare autentică, promisiunea aventurii și experimentării ghidate, intensitate aromatică și armonie gustativă, conexiune cu viața actuală (online, dar de socializare fizică), ancorare eclectică în estetica modernă, accesibilitate financiară și “prezență” (reală și virtuală). În continuare, textul pregătit de inițiator pentru întâlnirea inaugurală, cu câteva mici modificări față de versiunea prezentată la Brera. (Fotografiile care ilustrează acest material au fost realizate de unul dintre participanți, antreprenor și om de marketing, Marian Manolache – Evold.biz – căruia îi mulțumim și pe această cale).

Cui folosește o discuție despre vin la viitor? (Spoiler: doar celor care vor să prospere în domeniu)

Trăim vremuri tulburi și aflate într-o schimbare de o asemenea amploare și viteză cum nu știm să mai fi existat în istorie. Trăim într-o lume care pune aproape totul sub semnul îndoielii și sub nevoia adaptării / redefinirii – iar vinul nu face excepție nici ca produs fizic (nevoie) și nici ca produs civilizațional (dorință). 

Pentru supraviețui și pentru a avea succes, e important ca “lumea vinului” să încerce să înțeleagă și să internalizeze realitățile actuale și să se pregătească pentru ce urmează. Aceasta este premiza proiectului editorial “Vin la viitor”: de a activa și de a pune în discuția publică subiecte, idei, puncte de vedere și propuneri de soluții care să fie valabile în vremurile care urmează. 

Putem să privim în trecut, în prezent – la “ce s-a mai făcut” și la “ce se face” – dar trebuie să facem asta cu obiectivitate și cu simț critic (good old “common sense”, dacă vreți). Și putem încerca – desigur, adeseori “făcându-l pe Dumnezeu să râdă”! – să anticipăm ce va urma: prin extrapolare sau prin puterea imaginației.

Dar, cum nu putem vorbi “în vid”, propun să “citim și să interpretăm” împreună trecutul și realitatea actuală după o grilă – deja utilizată, nimic nou aici! – care să ne fie de folos indiferent de postura în care ne găsim fiecare dintre noi:

• producător; 
• comerciant (exportator/importator, HoReCa mare/mic, retailer specializat/generalist, B2B/B2C);
• consumator.

Am pus consumatorul la sfârșitul enumerării, dar adevărul e că… “it’s a process”, vorba personajului din “Cu Nașul la psihiatru”: e vorba de o “buclă de feedback” între toate cele 3 perspective, care influențează permanent tot circuitul.

Înainte să circule vinul propriu-zis, circulă informația

Înainte de a trece la întrebările / subiectele concrete pe care m-am gândit eu să le propun în cadrul acestui proiect editorial, vreau să fac o precizare care să guverneze toate demersurile ulterioare – și poate părea o banalitate, dar cred că nu e: înainte ca orice marfă, orice bun, să circule, circulă informația despre el. Acestea fiind zise, să trecem la câteva întrebări care pot aduce răspunsuri / informații utile pentru viitor:

Ce este vinul pentru generațiile trecute, pentru cea actuală și pentru cea viitoare?

Confruntată cu o scădere lentă dar constantă a producției și consumului, industria globală a vinului are multiple opțiuni, dar la nivel concret acestea au nevoie să fie concretizate în produse cu succes, pe un fond general al schimbării care defavorizează vinul, în general, și micii producători, în special (discurs medical prevalent anti-alcool, costuri de producție în creștere, avans tot mai mare al circuitelor globale care favorizează tranzacționarea de volume mari, presiunile financiare asupra turismului etc). Cum se vor concretiza aceste opțiuni, ce rămâne valabil din trecut și ce va fi valabil în viitor? Care sunt însușirile vinului care au fost, sunt și care vor fi apreciate în viitor? Răspunsul îl poate da (tot) comunicarea: cercetarea tehnologică și sociologică, evoluțiile comerciale, cercetarea medicală, studiul și influențarea esteticii generale practicată de diferite societăți.

Pe ce mizăm – “ce vrea lumea?” – origine și tradiție (care presupun educație pentru înțelegere) sau satisfacție ușoară, rapidă? Soi sau stil? Ce (și cum) propune industria vinului generațiilor viitoare? Și întrebările pot continua… 

Cum se formează – și cum sunt influențate – “gusturile”?

De ce vin și nu alte băuturi? Sau de ce ȘI vin, pe lângă alte băuturi? E vorba de alcool, de asociere gastronomică sau de socializare și autoidentificare / validare cu grupul? 

Cine “dă gustul”: producătorul, consumatorul, retailerul, “vocea publicului”?  Care e “tone of voice”-ul establishmentului actual și “reacțiile adverse” – există și aici o “prăpastie între generații”? Ce rol (informativ, educativ) joacă azi marele retail? Dar rețelele sociale? Dar “specialiștii” cu voce publică și “platformele colaborative” de tip Vivino?

Ce vrea publicul? Dar producătorul? Și de ce „e mai bine în grup? Fiindcă mai cunoști și oameni”, vorba unui banc

Atunci când comanzi o șampanie, un prosecco, un spumant din Franciacorta sau o cava spaniolă fără să știi neapărat de la ce producător sau din ce sat anume, chiar și fără să știi ce conținut de zaharuri sau alte detalii tehnice de producere are – pe ce te bazezi, ce așteptări ai? Sau un “roșu toscan”, un Malbec argentinian, un Riesling german ori un Shiraz australian. Și cum sunt satisfăcute aceste așteptări? Și cum sunt ele induse – e doar practica istorică sau este și cristalizarea unor stiluri recognoscibile și comunicarea atractivă a acestora? Ar fi de vorbit, aici, firește, despre cooperarea dintre producători pentru stabilirea unor standarde și a unei identități comune în respectivele zone sau pe respectivele categorii de produs – și care să fie promovate coerent. 

Cum se poziționează la nivel colectiv industria din România în acest concert mondial? Dar producătorii, individual? La nivel intern, este mai puternică identitatea “vin din Dealu Mare” (de exemplu) decât cea de “vin din Cabernet Sauvignon / Riesling etc”? La nivel extern, contează mai mult că un vin e “din România” sau că e “din Europa? Cum “măsurăm” publicul și înclinațiile / disponibilitățile lui?

Cum influențează noile tehnologii de comunicație lumea vinului?

Vedem cum accesibilitatea și extinderea noilor tehnologii schimbă rapid lumea în care trăim, iar dintre acestea IA-uri de tip LLM (Large Language Model) au, cu siguranță, capacitatea de a modela inclusiv lumea vinului, bazându-se – culmea! – tot pe cuvântul scris pe care-l preiau, îl cuantifică și îl promovează ca pe un adevăr general acceptat (chiar dacă uneori acest lucru nu e neapărat adevărat). 

Cât de mult trebuie să se bazeze lumea vinului pe progresul tehnologic, cât îl poate influența și cât îl poate utiliza în propriul interes? Cât de mult “se poate lăsa modelat” de tehnologie?

—-

…sunt doar câteva întrebări – introductive – pe care mi le-am pus cu ocazia acestei prezentări. Dar sunt convins – mai mult, contez pe asta! – că multe idei bune vor veni din partea voastră, a celor prezenți azi aici și a celor care se vor alătura, fizic sau ca audiență intermediată de platformele online, acestui demers. Pot doar să sper că, la un moment dat, vor asista activ sau măcar pasiv la această conversație despre vin și reprezentanți cu putere de decizie din mediul de afaceri de profil.