Dobrogea gastronomică europeană: ce s-a discutat la conferința Flavours of Dobrogea de la Festivalul „Scrumbii de Rusalii” la Tulcea

, ,
Cezar Ioan
–

Redactarea și promovarea puternică a unui Ghid de bune practici și a unui Rețetar de bază (ne-limitativ, ci bine documentat și explicit pentru implementare) – ambele, destinatate în primul rând restaurantelor (dar și publicului larg) – ar fi foarte utile pentru recrutarea de locații HoReCa și pentru implementarea cu succes a proiectului „Dobrogea, regiune gastronomică europeană” în 2029, așa cum își doresc inițiatorii acestui demers (Uniunea Națională a Patronatelor – Regiunea Sud-Est). Acestea sunt două dintre concluziile personale în urma conferinței care s-a desfășurat pe această temă în cadrul Festivalului „Scrumbii de Rusalii” de la Tulcea (29 mai – 1 iunie 2026 – voi vorbi despre el la finalul acestui text) și la care am avut onoarea să fiu unul dintre moderatori, alături de scriitorul și jurnalistul Cosmin Dragomir (editura GastroArt) și Alex Filip, directorul Organizației pentru Management de Destinație (OMD) „Tu și Tulcea”. Au participat la dezbateri aproximativ 30 de oameni de presă din media națională și din Bulgaria, influenceri din social media, profesioniști din HoReCa (fotografiile din acest articol au fost realizate de Dragoș Bălășoiu și Răzvan Todică – cea de la final). Cu mulțumiri cramei biodinamice dobrogene Domeniul Bogdan, care a stat alături de „vinurile și bucatele dobrogene” încă de la primul eveniment organizat de Vinul.ro, vă prezint mai jos câteva subiecte de interes și posibile concluzii.

Sarom

La reuniunea desfășurată la restaurantul La Liman, locația fanion a Falezei municipiului Tulcea (mulțumim pentru ospitalitatea neplanificată, dar superb oferită de gazde când condițiile meteo s-au dovedit potrivnice!), reprezentanta inițiativei „Flavours of Dobrogea” (Dobrogea, regiune gastronomică europeană), Teodora Moraru, a prezentat succint pașii necesari pentru ca Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism (IGCAT) – entitatea care acordă aceste titulaturi – să ia în considerare cererea românească. Ea a explicat că titlul de Regiune Gastronomică Europeană urmărește consolidarea securității alimentare, stimularea economiei locale, promovarea educației gastronomice și culturale și susținerea unui turism echilibrat și sustenabil, distincția fiind acordată pe baza unui dosar complex, evaluat de un juriu internațional format din experți în turism, gastronomie, educație și dezvoltare durabilă. Regiunile laureate intră, astfel, într-o rețea colaborativă internațională, dezvoltând proiecte strategice cu vizibilitate globală, susținute de organizații precum Comisia Europeană, UNESCO, Lonely Planet, National Geographic sau BBC Good Food. Alături de Teodora a stat, ca un exemplu viu de implicare în comunitățile dobrogene și în proiectul internațional, Bianca Folescu, antreprenoarea din spatele gospodăriei tradiționale „Suvenir din Dobrogea”, care a prezentat pe scurt acțiunile proprii destinate să ofere celor interesați de această regiune motive pentru o vizită sau mai multe.

Posibile vulnerabilități ale Dobrogei ca destinație internațională de gastronomie

Grupul de schimb de experiențe reunit la Tulcea a ridicat câteva probleme cu care inițiativa se poate confrunta, prin acest exercițiu de „avocat al diavolului” urmărind să antreneze inteligența umană a proiectului. Vulnerabilitățile semnalate au ținut în principal de:

  • autenticitatea ofertei gastronomice, în condițiile în care cultura gastronomică local-sezonală nu este, totuși, foarte larg răspândită în rândul personalului HoReCa „de linie” (nu vorbim aici doar despre Punctele de Gastronomie Locală – PGL sau despre restaurantele cu tematică locală);
  • recrutarea unui număr suficient de mare de locații HoReCa dornice și, mai ales, apte să deservească un număr tot mai mare de vizitatori cu așteptări ridicate în ceea ce privește calitatea, dar și diversitatea ofertei de gastronomie;
  • capacitatea reală a proiectului de a genera business, astfel încât ofertanții HoReCa să-și mențină ridicat interesul pe toată durata propusă, dar mai ales după încheierea proiectului – astfel încât intervalul de vizibilitate să devină nu un scop în sine, ci o trambulină pentru creșterea viitoare a zonei;
  • promovarea cât mai largă și cât mai corectă a proiectului, atât pe planul intern al operatorilor economici implicați, cât și în rândul publicului, astfel încât să nu inducă în eroare și să nu genereze insatisfacție în rândul consumatorilor vizați.

Câteva cuvinte despre Festivalul „Scrumbii de Rusalii”: impecabil, adecvat, de familie (bună)

Ca și anul trecut, Festivalul organizat de Primărie în colaborare cu Organizația de Management de Destinație (OMD) „Tu și Tulcea” în 29 mai-1 iunie 2026 la Muzeul în aer liber al satului pescăresc tradițional de la marginea Tulcei a arătat și s-a simțit impecabil, iar îmbunătățirea adusă piațetei centrale prin pavarea cu piatră cubică s-a simțit ca un mare beneficiu mai ales atunci când ploaia torențială și vântul au biciuit evenimentul. Coerența conceptului, calitatea evenimentelor din program – și nu doar numele artiștilor (începând de la elevii Liceului de Arte George Enescu sau orchestra Ansamblul Baladele Dunării și până la Mădălina Pavăl, Tumbe, Zaharenco, Al Eftihal Project feat. Mohamad Zatari, Zagăn, Balkan Taksim – vedeți descrierile fiecăruia aici) – ci și a evenimentelor pentru copii și a expozanților au consolidat ceea ce numeam în 2025 „strălucirea discretă a normalității de familie”*: nimic strident, totul de bun gust și de gusturi bune, fără hărmălaie poluantă, fără îmbulzeală. Un exemplu pe care l-aș dori repetat – la Tulcea și în alte părți.

(*Dacă descrierea făcută aici de mine vi se pare că supralicitează calitățile Festivalului de scrumbii, atunci ar fi bine să știți că la intrarea în Tulcea, pe faleză, a avut loc simultan cu evenimentul din Satul pescăresc un altul, intitulat „Festivalul bucuriei”, pe care l-am văzut și care… ei, bine, să zicem că n-a fost deloc ca ăsta: mici-cârnați-ciolane-midii-scenă-dansatoare-zgomot-fum-tobogane-gonflabile-săbii-chinezești-cu-leduri-și-moriști-de-plastic.)