Colaborarea dintre municipalitatea capitalei Bulgariei și Ghidul de restaurante Michelin, anunțată în 2025, a început, aparent, cu stângul: un audit realizat în 2026 asupra pieței locale de profil de către inspectorii prestigioasei platforme a exclus, pentru moment, listarea vreunui restaurant sofiot între recomandările internaționale ale prestigioasei platforme. Între motivele principale, unul de mare interes pentru noi: prea puține vinuri locale sunt prezente în meniuri și sunt servite la pahar (iar adesea, atunci când sunte servite astfel, nu e prezentată sticla și nu sunt aduse explicații pentru consumator). Alte aspecte nesatisfăcătoare semnalate: meniurile prea stufoase, care presupun utilizarea multor ingrediente congelate, capacitatea redusă a personalului HoReCa de a comunica în limba engleză pentru a explica ingredientele și pentru a face recomandări de pairing și, mai ales, un raport dezechilibrat între prețuri și satisfacția oferită. (Imaginea din deschiderea acestui articol a fost generată de AI)
De ce eșecul de moment al Sofiei e o lecție valoroasă pentru restaurantele din România
Trebuie să încep acest articol arătând că, în urma mai multor experiențe pe care le-am avut în restaurantele din mai multe părți ale Bulgariei, impresia generală cu care am rămas a fost aceea că HoReCa cu poziționare medie de la ei se prezintă mai bine decât cea de la noi din țară – atât ca gusturi și atmosferă, cât și ca prețuri. De aceea, ce li s-a întâmplat bulgarilor ar trebui să fie de maxim interes pentru noi, în România, pentru că eu am impresia că „noi” avem mai mult de recuperat.
Colaborarea municipalității Sofia cu Michelin e un demers de lungă durată și cu buget de milioane de euro, așa că rezultatul primului audit vine ca o lecție gratuită pentru România – dar plătită (scump) de bulgari – o lecție care ar trebui învățată rapid și de către antreprenorii din domeniul HoReCa de la noi din țară și de către autoritățile publice interesate să promoveze ospitalitatea. Dacă oficialitățile relevante din capitala țării vecine au decis abia după audit să implementeze un proiect de 18 luni pentru creșterea calității serviciilor în restaurantele lor, profesioniștii și autoritățile de la noi pot face același lucru din timp, fără să achite factura scumpă presupusă de o asemenea evaluare.
Nu e un demers care trebuie să vizeze neapărat apariția în Michelin, ci pur și simplu creșterea calității experienței pe care o au clienții în restaurantele de la noi. Calitate care e pusă tot mai des sub semnul întrebării, după cum am semnalat și noi, la Vinul.ro. Analizarea timpurie și rezolvarea problemelor cu care s-au confruntat bulgarii poate însemna o cale de salvare a unui sector foarte important pe plan economic, dar mai ales social și de sănătate mintală a națiunii.
Pentru informații mai complete despre „cazul Sofia”, vă recomand un articol excelent scris de Iulia Bahovski pe blogul ei: https://www.byjulia.ro/auditul-michelin-in-sofia-de-ce-nu-mancarea-este-problema-si-ce-trebuie-sa-schimbe-capitala-bulgariei/
Pentru un material util antreprenorilor și managerilor care vor să-și îmbunătățească performanța meniului de vinuri și să crească satisfacția clienților, recomand textul unei conferințe de specialitate pe care am susținut-o la Iași, în primăvara anului 2022.
