4 milioane de hectolitri de vin este mărimea totală a producției de vin în România în 2025, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care au fost comunicate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). 

O realitate îngrijorătoare, care ar trebui abordată mai decisiv

Potrivit unui comunicat de presă al Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), mai puțin de un sfert din această cantitate totală va fi comercializată în formă îmbuteliată și certificată, restul fiind “vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate”. Proporția de vinuri neîmbuteliate și necertificate din totalul pieței arată o realitate care ar putea fi mult îmbunătățită și a cărei schimbare ar trebui să devină o prioritate pentru autorități și producători deopotrivă – mai ales în condițiile în care aceștia din urmă reclamă tot mai insistent faptul că piața e distorsionată grav prin concurența neloială a “micilor producători” care vând fără acte, “la marginea drumului”, poziționându-se în mentalul colectiv drept „vinurile adevărate, sănătoase și curate” (vezi detalii în articolul de aici). Cu mențiunea că vom continua să ne preocupăm de acest subiect aici și în conferințele #VinLaViitor, redăm în continuare comunicatul ONVPV și ilustrăm materialul cu sloganul de țară folosit de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin (APEV), organism  care și-a asumat rolul de curator al brandului de țară în domeniu atât pe plan extern cât și pe plan intern. 

Doar 0,8 milioane de hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual

“Conform datelor raportate recent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a 4 milioane hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole, reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (D.O.C., I.G. sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hl, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată. Aproximativ 0,8 mil. hl de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”.