Crama MaxiMarc- Unde visele devin vinuri

Tradiția cramelor de familie este la început în România, cele mai vechi abia predau ștafeta către a doua generație. În acest peisaj, își face apariția o cramă tânără, înființată în 2016, purtând numele moștenitorilor proprietarului, în speranța că va ajunge o vinărie cu tradiție, după modelul chateau-urilor franceze. Simbolul cramei MaxiMarc este un arbore sequoia, care denotă putere și longevitate peste generații, dat fiind că, lângă vii chiar se află astfel de arbori plantați în 1845 de baronul ungur József Dietrich.

Arborele sequoia  de la Crama MaxiMarc
Arborii sequoia de la Crama MaxiMarc plantați de baronul Dietrich

Sloganul cramei, ”Unde visele devin vinuri” face trimitere la ambiția familiei Țucudean de a lăsa o moștenire care să depășească cadrul personal și să devină emblematică pentru zonă. Țelul cramei este de a repune podgoria Miniș-Măderat pe o hartă viticolă și turistică la nivelul la care era în perioada habsburgică. Aici se produceau vinuri pentru Curtea Imperială de la Viena, iar Castelul lui Ispravnic, aflat momentan în ruină, reprezenta una dintre destinațiile preferate ale nobilimii și boemilor vremii.

Emanuele Reolon- italianul îndrăgostit de soiuri românești


România a devenit o Țară a Făgăduinței pentru vinificatorii străini care își găsesc aici posibilitatea de a-și valorifica pe deplin cunoștințele, având și sprijinul proprietarilor de crame în a-și exprima creativitatea oenologică prin experimente, poate nu toate cu potențial comercial imediat.

Emanuele Reolon a ales să aducă la Arad experiența acumulată în Italia (Verona, Toscana) și să adapteze metodele pe care le stăpânește pentru a scoate expresivitatea maximă din struguri, astfel încât să reflecte tipicitatea terroir-ului. Înainte a lucrat la Petro Vaselo.

Sub arborele sequoia crama maxi marc where dreams become wines
Alături de Emanuele Reolon, oenologul, sub arborele sequoia care este logo-ul cramei

Se declară îndrăgostit de soiurile locale, este un avocat al soiului Fetească Neagră, pe care refuză să îl compare cu soiuri internaționale și speră să devină un brand în sine. Emanuele visează să facă din Mustoasa de Măderat un soi recunoscut pentru mai mult decât aciditate și recomandă culegerea acesteia la maturitate deplină, sau chiar la stafidire.

Mustoasă de Maderat stafidită
Mustoasă de Maderat stafidită

Vinuri românești, cu suflet italian

La mijlocul secolului al XIX-lea, Pâncota era deja recunoscută ca o zonă cu vinuri roșii de referință, cu o aciditate sporită și culoare intensă, dar și conținut de alcool ridicat, bine integrat.

Toate aceste caracteristici se regăsesc din plin în vinurile Cramei MaxiMarc. Momentan există pe piață două Pinot Noir, un Merlot și un cupaj premium, urmând ca în anii viitori să fie lansate și alte vinuri, în care spiritul italian să fie mai prezent.

Emanule Reolon prezentand vinurile Cramei MaxiMarc
Emanule Reolon prezentand vinurile Cramei MaxiMarc

Primul Pinot Noir este vinificat exclusiv în inox, cu o culoare roșie translucidă, specifică soiului, în care s-au conservat perfect notele de fructe roșii. Interesant la acest vin este postgustul ușor amărui, cu o tentă de lemn dulce. Varianta premium este obținută printr-o perioadă de maturare de 6 luni în tonneau de 500l, ceea ce îl face mult mai intens la culoare și adaugă elemente distincte cum ar fi condimente (piper, cuișoare) și definește elegant tanini.

Cel mai mult impresionează cupajul de Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot numit jucăuș Suiram, anagramă a prenumelui proprietarului. Acest vin are un caracter bine definit, cu tușe groase de fructe negre coapte, structură puternică, bine echilibrată între aciditate, alcool și tanini si note elegante de lemn uscat și tabac.

Pivnițele Cramei MaxiMarc

Însă, cum e de bănuit în cazul unei crame atât de tinere, ce e mai bun va urma. Emanuele ne-a oferit ocazia de a gusta, direct din tonneau, mai multe vinuri create după filosofie Valpolicella. Primul a fost în stil Amarone, din strugurii uscați, în timp ce al doilea, făcut prin metoda ripasso avea scopul să valorifice la maxim taninii prezenți în tescovina tip Amarone printr-o a doua fermentație a unui vin care altfel ar fi fost mai puțin expresiv. Acestea vor fi disponibile pe piață peste câțiva ani.

Turism viticol la castel: De la Ispravnic la Sofia 

Domeniul Cramei MaxiMarc conține și ruinele Castelului Ispravnic, un edificiu habsburgic pe care proprietarii vor să îl reconstruiască după planurile găsite în arhivele de la Viena și să îi redea vechea glorie de loc preferat al poeților, artiștilor și altor iubitori ai vinului. Planurile sunt foarte ambițioase și includ săparea unui tunel care să facă legătura dintre crama actuală și vechile pivnițe ale castelului cât și recondiționarea fântânii-ghețărie.

Pivnițele Castelului Ispravnic
Pivnițele Castelului Ispravnic

Mai mult decât atât, prin această investiție locul va intra într-un circuit de turism oenologic sub denumirea de Castel Sofia, un tribut adus celui mai tânăr membru al familiei. Visele nu se opresc aici.

Ruinele castelului Ispravnic
silvia palasca winendine.today

Silvia Palasca- Specialist Web & Social Media.

Transform vinul în cuvinte și imagini.

Autor la http://winendine.today/