„Direcția actuală a industriei este profund greșită și, dacă nu este corectată, va genera consecințe serioase pe termen mediu & lung”, avertizează unul din importatorii care reprezintă pe piața din SUA 18 crame din România. Armand Măstăcăneanu, fondatorul companiei Amavi Vinum (foto jos), a făcut această declarație printr-o postare pe Facebook ca urmare a conferinței „Adevăruri despre vin” – pe care am organizat-o și moderat-o în 9 aprilie la La Mama Clubul Țăranului Român din Capitală sub egida mișcării de gândire și acțiune WeAreRomania.com / YOU ARE WELCOME. În cadrul conferinței, am arătat (ca și în scris, în urmă cu mai mult de un an, dar și în urmă cu o lună) că Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin (APEV) din România practică o gândire de grup închis și că nu s-a consultat niciodată la nivel colectiv / de reprezentare națională / cu partenerii care duc vinul românesc în alte țări. De menționat că APEV nu a dat curs invitației de participare la respectiva conferință, deși aceasta a fost o premieră și în condițiile în care astfel de evenimente lipsesc cu desăvârșire de pe agenda industriei vinului din România.
Care sunt problemele scoase la iveală cu ocazia conferinței „Adevăruri despre vin”?
La lucrările conferinței au transmis puncte de vedere filmate 3 importatori de vinuri românești în piețe importante (SUA, Japonia, Canada) și cel mai mare exportator de vinuri din România, Cramele Recaș (care exportă singur mai mult vin decât toți ceilalți producători luați împreună). Dintre producătorii din România, a dat fizic curs invitației, ca speaker, Mihaela de Poix, co-fondatoare a celei mai vechi crame private cu capital străin din țară de după 1990. În audiență au participat reprezentanți din partea a numai 3 producători.
Între constatările prilejuite de conferința „Adevăruri despre vin” referitor la activitatea și relația APEV în calitate de „custode / curator” al imaginii vinului românesc pe plan extern și intern, câteva au fost mai mult decât îngrijorătoare:
– în timp ce APEV solicită constant sprijin financiar guvernamental pentru participarea costisitoare la târguri internaționale la care, în fapt, România este cvasi-invizibilă, vinul românesc nu are nici măcar un website informativ generalist și sau un newsletter adresat posibililor parteneri străini (ambele, incomparabil mai ieftine decât participarea la târguri) pentru reprezentarea colectivă. Menționez că semnalasem aceste aspecte unuia dintre liderii APEV, veerbal și în scris, în urmă cu jumătate de an – dar semnalarea mea a rămas fără răspuns și fără vreun efect;
– ori de câte ori vine vorba despre necesitatea unui brand de țară pentru vinul românesc, reprezentanții APEV fac referiri la necesitatea ajutorului guvernamental, dar în realitate nu fac eforturi proprii corespunzătoare pentru a crea un astfel de brand. Scrisesem și despre aceste aspecte – și mai ales despre necesitatea unei gândiri out-of-the box a APEV – în urma târgului Prowein Dusseldorf de anul trecut, ocazie cu care am făcut și o propunere care s-a regăsit, în forme diferite, în discursurile a 2 dintre speakerii la conferința din 9 aprilie;
– APEV nu comunică proactiv în niciun fel cu importatorii, așa cum ar fi firesc, și ia decizii „de grup închis”, fără măcar să mimeze dialogul cu aceștia sau cu alte categorii profesionale interesate și care ar putea contribui în vreun fel;
– APEV nu a creat și nu a facilitat nicio strategie și nicio acțiune colectivă pentru sectorul pe care afirmă că îl reprezintă, în afară de participarea la târguri – despre care importatorii spun aproape la unison că sunt ineficiente și costisitoare.
„Este esențial să fie ascultată și perspectiva celor care se află în prima linie, în contact direct cu consumatorii și distribuitorii locali”
„Construirea unui brand de țară solid rămâne, în opinia mea, cea mai mare provocare a industriei vinului. Din păcate, prea puțini conștientizeaza importanța acestui aspect esențial. Aș dori să propun APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin din România – nr), precum și oricărei agenții sau asociații implicate în promovarea exporturilor, organizarea unei dezbateri live, la care să participe cel puțin câțiva importatori activi din piețe internaționale relevante. Este esențial să fie ascultată și perspectiva celor care se află în prima linie, în contact direct cu consumatorii și distribuitorii locali. Din punctul meu de vedere, direcția actuală a industriei este profund greșită și, dacă nu este corectată, va genera consecințe serioase pe termen mediu & lung”, arată importatorul Armand Măstăcăneanu în postarea sa de pe Facebook.Mihai Popescu (Canada): „E necesară o comunicare directă între importatori și asociații sau alte agenții dedicate exporturilor”
La rândul său, Mihai Popescu (Canada), a reacționat într-un comentariu la postarea inițială a lui Măstăcăneanu: „E necesară o comunicare directă între importatori și asociații sau alte entități dedicate exporturilor, în primul rând că fiecare dintre noi ne cunoastem realitățile/challenge-urile din fiecare piață, și împreună am putea să dam un feedback necesar către producători cum să se adapteze pentru export, branding, prețuri, marketing et … Momentan, sunt puține vinuri dedicate pieței de export… cred că împreună am putea lucra la un brand de țară și să comunicăm toți un mesaj clar și coerent despre regiuni, struguri, stiluri de vin… iar efortul va trebui să fie colectiv și nu doar din când în când, ci constant”.
